În prezent cauza se află spre soluționare pe rolul Curții de Apel București, Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal.

Considerente principale:
Prin hotărârea pronunțată, Tribunalul București a stabilit faptul că PUZ Sector 2 a fost adoptat, printre alte motive de nelegalitate, cu nerespectarea dispoziţiilor legale imperative care reglementează protecţia spaţiilor verzi, încălcarea legislaţiei care protejează apele, fiind nesocotite regulile instituite în scopul gestionării riscurilor de inundaţii, incidente în cazul construcţiilor realizate în perimetrul zonei inundabile a malurilor lacului, precum şi cu nerespectarea condiţiilor impuse de Avizul nr. 9387/2019 emis de Administraţia Lacuri, Parcuri şi Agrement Bucureşti cu privire la exproprierea unor suprafeţele de teren, ce în mod eronat au fost trecute în proprietatea persoanelor fizice/juridice, şi care necesita a fi trecute în proprietatea municipalităţii pentru interes public local în vederea protejării drumurilor de halaj pentru întreţinerea lacurilor.

ROMÂNIA

TRIBUNALUL BUCUREŞTI

SECŢIA A II-A CONTENCIOS ADMINISTRATIV ŞI FISCAL

SENTINŢA CIVILĂ NR. 3329/2023

ŞEDINŢA PUBLICĂ DIN DATA 07.06.2023

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti – Secţia a II-a Contencios Administrativ şi Fiscal, la data de 15.10.2020 sub nr. __/3/2020, reclamanta __, prin Presedinte, în contradictoriu cu pârâții __, __, prin __, __ şi __, a solicitat anularea Hotărârii CGMB nr. 339 din data de 13.08.2020 privind aprobarea Planului Urbanistic Zonal Sector 2, Bucureşti precum si suspendarea Hotărârii CGMB nr. 339 din data de 13.08.2020 privind aprobarea Planului Urbanistic Zonal Sector 2, Bucureşti, având in vedere nelegalitatea evidenta a unui astfel de proiect, cu consecinţe grave asupra comunităţii.

In motivarea cererii s-a aratat, în esenţă, că procedura de dezbatere publica si transparenta decizionala cu privire la proiectul hotărârii de aprobare PUZ Coordonator Sector 2 este viciata pentru urmatoarele: – __ menţionării obligaţiilor elaboratorului in Certificatul de urbanism; – Dezbaterea publica a fost organizata formal, nu s-a făcut o informare si o publicitate corespunzătoare; – Proiectul supus dezbaterii publice a fost incomplet publicat pe pagina www.pmb.ro; – Conţinutul temei întocmite de beneficiar nu a fost publicat; – Nu au fost publicate studiile de fundamentare menţionate in memoriul general).

Raportul de mediu nu a avut in vedere proiectul de PUZ supus aprobării. Avizul de Mediu a fost emis pe o alta varianta de plan. Avizul Ministerului Dezvoltării menţionează explicit ca odata cu modificarea planului avizat, avizul isi pierde valabilitatea.

PUZ nu respecta/are expirate următoarele avize: Avizul nr. __/2020 emis de MLPDA la data de 20.02.2020, Avizul nr. __/29.08.2019 emis de __ SA, Avizul__2019 emis de __ SA, Avizul __/07.10.2019 emis de ALPAB, Avizul modificator 2276/24.02.2020 emis de ALPAB, Avizul DGSR __/05.04.2019 emis de __, intrucat avizul era expirat (condiţie expres conţinuta in aviz) la data adoptării hotărârii, Avizul __2019 emis de __, intrucat avizul era expirat (condiţie expres conţinuta in aviz) la data adoptării hotărârii, Avizul __/17.04.2019 emis de __, intrucat avizul era expirat (condiţie expres conţinuta in aviz) la data adoptării hotărârii, Avizul __/24.10.2019 emis de Ministerul __, intrucat conform punctului 7 din acord, acesta isi pierde valabilitatea daca s-au adus modificări asupra documentaţiei care a făcut obiectul acordului, Avizul __/12.11.2019 emis de __, intrucat documentaţia nu respecta condiţiile impuse in aviz, Avizul __/01/1122 din 17.04.2019 emis de __ SA intrucat avizul era expirat (condiţie prevăzută expres in aviz), Avizul __/25.03.2019 emis de __ SA intrucat avizul era expirat (valabilitate pana la 25.03.2020 menţionata in aviz) la data adoptării hotărârii.

PUZ Sector 2 nu conţine planşa “REGIM JURIDIC si CIRCULAŢIA TERENURILOR” – Planşa 4 prevăzută de Ordin MLPAT 176/N/2000 pentru aprobarea reglementării tehnice “__ privind metodologia de elaborare si conţinutul cadru al PUZ”.

PUZ Sector 2 nu e elaborat pe suport topografic sau cadastral actualizat – condiţie de elaborare impusa in mod expres prin Ordin MLPAT 176/N/2000 (exemplu: baza __ pe Bd. __ care conţine cel puţin 5 clădiri, din care doua masive, bazin de inot acoperit si sala).

PUZ Sector 2 este nelegal intrucat introduce schimbări de destinaţie pentru spatii verzi incalcand art. 71 din OUG nr. 195/2005 care prevede sancţiunea nulităţii actului administrativ emis cu nerespectarea acestor prevederi. PUZ Sector 2 schimba categoria de folosinţa a terenurilor din V in U.T.R.uri care au funcţiuni construibile. Cifra de spaţiu verde pe cap de locuitor rezultata este sub nivelul de 26 mp prevăzut de art. 10 din Legea nr. 24/2007. Procentul maxim de 15% pentru construcţii astfel cum este prevăzut de RLU pentru zona spatiilor verzi incalca prevederile art. 18 alin. (7) din Legea nr. 24/2007, conform carora acest procent poate fi maxim 10 %.

Se incalca prevederile unei documentaţii de urbanism de rang superior întrucât atunci când marcheaza ca subzone M2 si M3 fronturile străzilor de categoria a IlI-a (profil maxim 11 m), nu ia in considerare prevederile Anexei 1 din RLU din PUG, unde la definirea termenului “înălţime maxima” se indica corelarea dintre profilul arterei de circulaţie si zonificarea propusa. Astfel, pentru o strada cu profil de 11 m, se admite o înălţime maxima de 11 metri, corespunzând unui număr de P+2+M etaje convenţionale si cel mult 2 etaje retrase.

PUZ-ul conţine contradicţii intre piesele scrise (RLU) si piesele desenate. Se incalca prevederile propriului RLU, atunci când marcheaza ca subzone M2 si M3 fronturile străzilor de categoria a III-a (profil maxim 11 m) – exemple: strada __, strada __, strada __ intersecţie cu __ .

PUZ Sector 2 este nelegal incat operează o intrare in legalitate pentru construcţii edifícate fara autorizaţie de construire.

PUZ Sector 2 incalca Legea apelor nr. 107/1996 prin faptul ca prevede construcţii pe malul lacurilor.

PUZ Sector 2 incalca avizul ALPAB referitor la obligaţia de expropriere a drumurilor de halaj care asigura accesul la malul apei Lacului __.

PUZ Sector 2 incalca HCGMB ur. 269/2000 privind aprobarea PUG, cu privire la administrarea malurilor lacurilor.

Justificarea necesităţii suspendării hotărârii consta in existenta unor dubii puternice privind legalitatea acesteia. Fiecare dintre motivele enunţate cu privire la nelegalitatea hotărârii pot constitui premisele judecaţii sumare a instanţei, specifica unei cereri de suspendare a executării. Fara a solicita instanţei sa examineze fondul cauzei, următoarele argumente prezentate de reclamanta sunt de natura a produce o îndoiala clara privind legalitatea hotărârii: – Procedura de dezbatere publica si transparenta decizionala cu privire la proiectul hotărârii de aprobare PUZ Coordonator Sector 2 este viciata; – Raportul de mediu nu a avut in vedere proiectul de PUZ supus aprobării; – PUZ-ul nu respecta/are expirate mai multe avize; – PUZ-ul nu conţine planşa “REGIM JURIDIC si CIRCULAŢIA TERENURILOR”; – PUZ-ul nu e elaborat pe suport topografic sau cadastral actualizat; – PUZ-ul este nelegal întrucât introduce schimbări de destinaţie pentru spatii verzi incalcand art. 71 din OUG nr, 195/2005 care prevede sancţiunea nulităţii actului administrativ emis cu nerespectarea acestor prevederi; – Se incaica prevederile unei documentaţii de urbanism de rang superior; – PUZ-ul conţine contradicţii intre piesele scrise (RLU) si piesele desenate; – PUZ-ul este nelegal incat operează o intrare in legalitate pentru construcţii edificate fara autorizaţie de construire; – PUZ-ul incalca Legea apelor nr. 107/1996 prin faptul ca prevede construcţii pe malul lacurilor; – PUZ-ul incalca avizul ALPAB referitor la obligaţia de expropriere a drumurilor de halaj care asigura accesul la malul apei Lacului __; – PUZ-ul incalca HCGMB nr. 269/2000 privind aprobarea PUG, cu privire la administrarea malurilor lacurilor.

Se impune suspendarea efectelor Hotărârii pentru a evita situaţia in care autoritatea sa fie obligata sa plateasca despăgubiri consistente in cazul in care instanţa anuleaza hotararea si pana atunci se realizează investiţii in baza acesteia.

În drept, au fost invocate dispoziţiile art. 71 din OUG nr. 195/2005, art. 10 din Legea nr. 24/2007, art. 56 ind. 1 din Legea urbanismului, art. 40, art. 49 din Legea apelor.

În sustinerea şi dovedirea cererii, reclamanta a atasat la dosarul cauzei înscrisuri: Hotararea contestata, Dovada plângerii prealabile, Statut reclamanta __ si extras din Registrul __.

Cererea de chemare în judecată a fost legal timbrată cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 70 lei (f. 75 vol. I).

Pârâtii __ şi __ au formulat întâmpinare (f. 97-127 vol. I) prin care au invocat excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantei aratand că din analiza prevederilor Statutului __ se poate observa că formularea de cereri de chemare în judecată în scopul anulării unor acte administrative cu caracter normativ nu se subsumează nici scopului partidului (art. 5) şi nici obiectivelor politice ale acestuia (art.6). Partidul __ are doar obiective politice, nu şi obiective private, patrimoniale, care să poată fi vătămate în mod efectiv prin adoptarea unui act administrativ cu caracter normativ, astfel cum este cazul documentaţiilor de urbanism, conform prevederilor art.4 lit. c) şi art.44 alin.(3) din Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul, cu modificările şi completările ulterioare. Prezenta acţiune injustiţie reprezintă o depăşire a scopului pur politic al reclamantei şi o extindere a acţiunilor politice pe care acesta le poate iniţia în vederea atingerii obiectivelor politice menţionate în Statut. Chiar dacă unele dintre obiectivele politice ale __ au legătură cu domeniul amenajării teritoriului, prevederile legale în domeniul organizării şi funcţionării partidelor politice limitează în mod expres activitatea partidului la activităţi cu caracter politic. În calitatea sa de partid politic, __ se poate implica în acest domeniu prin exprimarea unor poziţii politice în cadrul autorităţii deliberative (CGMB), în cadrul campaniilor electorale sau în cadrul unor dezbateri politice. Admiterea ipotezei că __ ar avea calitate procesuală activă, ar echivala cu extinderea competenţei instanţei de a tranşa aspecte cu caracter pur politic, raportat la faptul că __ are, conform propriului statut, doar obiective politice

Totodata au invocat excepţia lipsei de interes a reclamantei aratand că atacarea unui act administrativ se poate justifica doar prin încălcarea unui interes privat personal direct si a invocării vătămării unui drept subiectiv personal civil, dovada pe care reclamanta nu au efectuat-o în prezenta cauză. Invocarea interesului legitim public trebuie să fie subsidiară invocării unui interes legitim privat, acesta din urmă decurgând din legătura directă dintre actul administrativ supus controlului de legalitate şi scopul direct şi obiectivele partidului, potrivit statutului, condiţie neîndeplinită în cauză.

Pe fondul cauzei a solicitat respingerea cererii de chemare în judecată, aşa cum a fost formulată, ca neîntemeiată, cu consecinţa menţinerii ca legale şi temeinice a dispoziţiilor HCGMB nr. 339/13.08.2020 privind aprobarea Planului Urbanistic Zonal Sector 2, Bucureşti.

In motivare, s-a aratat, în esenţă, că certificatele de urbanism nu prevăd obligaţiile ce derivă din procedurile de informare şi consultare a publicului, ci doar elemente de ordin urbanistic în raport de regimul juridic, economic şi tehnic. Certificatul de urbanism este emis în conformitate cu prevederile legale, pentru __ reprezentat prin __.

Proiectul HCGMB nr.339/2020 a fost în procedură de transparenţă decizională timp de 135 de zile. Pentru toate cele patru etape ale implicării publicului s-au respectat prevederile Ordinului M.D.R.T. nr. 2701 din 30 decembrie 2010 pentru aprobarea Metodologiei de informare şi consultare a publicului cu privire la elaborarea sau revizuirea planurilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism, cu modificările şi completările ulterioare şi ale H.C.G.M.B. nr. 136/30.08.2012 privind aprobarea Regulamentului local de implicare a publicului în elaborarea sau revizuirea planurilor de urbanism şi de amenajare a teritoriului ce intră in competenţa de aprobare a Consiliului __. Au fost organizate trei dezbateri publice în cadrul P.M.B. şi trei dezbateri publice în cadrul Primăriei __, precum şi două întâlniri de lucru la sediul Agenţiei pentru Protecţia Mediului Bucureşti în vederea evaluării de mediu. Anunturile publice au fost făcute prin notificarea persoanelor fizice şi juridice private şi a instituţiilor şi autorităţilor publice direct interesate, pe diverse site-uri (inclusiv pe Facebook în mai mult de 50 locaţii şi distribuiri- nu doar de către autorităţile publice), în presa scrisă de tiraj mare, pe portalul „__” precum şi, pentru etapele I şi II, prin afişări de panouri în numeroase locaţii fizice astfel cum se poate observa în anexele menţionate. Totodată, pentru dezbaterile publice care au fost filmate pot fi puse la dispoziţia instanţei materiale video. De asemenea, au fost primite un număr de 471 de solicitări, observaţii şi comentarii privind proiectul PUZ Sector 2, care au fost analizate integral şi cărora li s-a răspuns. Mai mult decât atât, numeroase observaţii au fost integrate în documentaţia de urbanism, fiind preluate fie în partea desenată – planul de reglementări, fie în partea scrisă – regulamentul local de urbanism (de exemplu: reglementarea detaliată a spaţiilor verzi dintre blocuri în zona Floreasca, reglementarea detaliată a spaţiilor verzi de pe bd. __, modificarea reglementărilor unor unităţi teritoriale de referinţă la solicitarea locuitorilor, etc.), ce demonstrează că proiectul P.U.Z. – „Sector 2” este rezultatul eforturilor comune ale proiectantului, autorităţilor publice, societăţii civile şi cetăţenilor interesaţi.

În „Raportul informării şi consultării publicului PUZ Sector 2”, întocmit de Serviciul Urbanism din cadrul Primăriei __, înregistrat sub nr. 2951/13.03.2020, se afirmă că „procedura s-a desfăşurat conform Regulamentului local de implicare a publicului în elaborarea sau revizuirea planurilor de urbanism şi de amenajarea teritoriului ce intră în competenţa de aprobare a CGMB, aprobat prin HCGMB nr. 136/2012, în toate etapele de elaborare a planului”, astfel: – publicarea anunţului de intenţie şi a materialului informativ: consultare publică 27 zile în perioada 01.11.2018-27.11.2018; – publicarea materialului informativ aferent perioadei de elaborare a propunerilor: consultare publică 32 zile, în perioada 13.03.2019-13.04.2019; – publicarea materialelor aferente etapei de avizare a proiectului: consultare publică 56 zile, în perioadele 25.10.2019-18.11.2019; 06.12.2019-13.12.2019; 16.01.2020-21.01.2020; 14.02.2010-01.03.2020; – publicarea proiectului de hotărâre CGMB şi a întregului material în data de 31.03.2020, până la 13.08.2020; – dezbaterea proiectului în şedinţa publică a Comisiei Tehnice de Urbanism şi Amenajarea Teritoriului a Municipiului Bucureşti; – dezbaterile publice ale proiectului în sala de şedinţe a CGMB din 13.12.2019 şi 20.10.2020; – înregistrarea tuturor observaţiilor şi propunerilor cetăţenilor primite prin portalul „Urbonline” al PMB şi formularea de răspunsuri; – dezbaterea proiectului în cadrul a numeroase comisii de specialitate: __ de Urbanism a Ministerului Lucrărilor Publice şi Dezvoltării Regionale; __ Tehnică de Circulaţii din PMB; __ Tehnică a Avizare din cadrul APMB; __ de Coordonare Lucrări Edilitare din PMB; __ naţională a Monumentelor Istorice; __ Zonală a Monumentelor Istorice Bucureşti Ilfov, etc.

Caietul de sarcini în care este inclusă şi tema întocmită de iniţiator a fost publicat de autoritatea contractantă, conform procedurilor legale în domeniul achiziţiilor publice. Concluziile studiilor de fundamentare, cu implicaţii asupra zonei studiate, au fost preluate de proiectanţii P.U.Z.-ului în cadrul unor sinteze în metodologia de informare şi consultare a publicului prin utilizarea unui limbaj accesibil tuturor şi au fost afişate pe portalul „__” al P.M.B.

Cu privire la avizul Ministerului __ (probabil reclamanta se referă la avizul nr. 7939;16799;24375 din 20.02.2020 emis de Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei), acesta nu specifică nicăieri în textul său (reclamanta afirmă că se „menţionează explicit”), că modificarea planului avizat duce la pierderea valabilităţi avizului. Totuşi, Planul de reglementări al PUZ Sector 2 este cel avizat de minister, în care s-a intervenit minimial cu ajustări/corecturi generate de procedura de transparenţă decizională (care are ca scop tocmai acest aspect), urmare a observaţiilor şi comentariilor primite din partea publicului.

__ legală este ca toate avizele să fie valabile la data obţinerii ultimului aviz, emis de Arhitectul şef, prin care se finalizează procedura de elaborare şi avizare a proiectului documentaţiei de urbanism. Or, în cazul de faţă, avizul arhitectului şef nr. __ a fost emis în data de 13.03.2020, anterior datelor la care reclamanta consideră că anumite avize îşi pierdeau valabilitatea.

Planşa ,,Regim juridic si circulatia terenurilor’’ a fost elaborată şi întocmită conform prevederilor „Ghidului privind metodologia de elaborare şi conţinutul cadru al PUZ”, aprobat prin Ordinul MLPAT nr. __/N/2000. Planşa la care face referire reclamanta a fost elaborată si a făcut obiectul procedurii de avizare, conform prevederilor legale în vigoare.

Documentaţia P.U.Z. – „Sector 2” a fost întocmită pe suport cadastral furnizat în data de 24.05.2018 cu număr de ieşire __ pus la dispoziţie de Oficiul de Cadastru si Publicitate Imobiliară Bucureşti (OCPI) care de altfel a si emis avizul favorabil de începere a lucrării nr. __, care confirmă corectitudinea datelor, precum si Procesul verbal de recepţie finală nr. __ având anexate planşele vizate de acesta. Pe acest suport cadastral, avizat de către OCPI Bucureşti cu scopul înscris în procesul verbal, respectiv ”emiterii Planului Urbanistic Zonal ventru unitatea teritorial administrativă a Sectorului 2 Municipiul Bucureşti” este identificată situaţia existentă, conform documentaţiilor cadastrale avizate. De asemenea, suportul cadastral face parte din categoria studiilor de fundamentare care stau la baza elaborarea planurilor urbanistice zonale, iar în cazul prezentei documentaţiei de urbanism se respectă integral elementele specificate în Ghidul privind metodologia de elaborare şi conţinutul-cadru al planului urbanistic zonal, indicativ GM 010-2000, aprobat prin Ordinul M.L.P.A.T. nr. __/N/16.08.2000

Toate terenurile la care se face referire în cererea introductivă fac parte din a doua categorie, reprezentând terenuri care au fost prevăzute ca spaţii verzi în PUG Bucureşti, dar care nu erau amenajate ca spaţii verzi nici la momentul aprobării PUG prin HCGMB nr. 269/2000 şi nu au fost amenajate ca spaţii verzi nici ulterior, fiind terenuri virane sau construite la data de 13.08.2020, când a fost aprobată H.C.G.M.B. nr. 339/13.08,2020 privind aprobarea Planului Urbanistic Zonal Sector 2, Bucureşti. Niciunul dintre terenurile menţionate în cererea de chemare în judecată nu era amenajat ca spaţiu verde la momentul aprobării PUG Bucureşti în anul 2000 şi nici la momentul aprobării H.C.G.M.B. nr. 339/13.08.2020. Legiuitorul a restrâns definirea spaţiilor verzi doar la terenurile care se încadrează în prevederile art. 3 şi art. 4 din Legea nr.24/2007, cu excluderea terenurilor proprietate privată intabulate în categoria curţi-construcţii. Prin urmare, afirmaţia reclamanţilor că prevederilor art.71 din OUG nr. 195/2001 se aplică şi altor terenuri în afara celor definite ca spaţii verzi de art.3 şi art. 4 din Legea nr. 24/2007 este eronată. Prin urmare, sintagma ,,indiferent de regimul juridic al acestora’’ utilizată în art.71 alin.(l) ultima teză din OUG nr.195/2005 se aplică acelor terenuri amenajate ca spaţii verzi şi/sau prevăzute ca atare în documentaţiile de urbanism, incluse în următoarele categorii: – terenuri aflate în domeniul public sau privat al statului ori al unităţilor administrativ teritoriale, indiferent de categoria de folosinţă cadastrală; – terenuri aflate în proprietatea privată a persoanelor fizice sau juridice, intabulate în altă categorie de folosinţă decât „curţi-construcţii” (CC): păşuni (P), faneţe, (F) vii (V), pepiniere şi livezi (L), păduri (PD), terenuri ocupate de ape stătătoare (HB), terenuri degradate şi neproductive (N). Se poate observa că art.18 alin.(9) din Legea nr.24/2007 instituie o excepţie terenurilor proprietate privată intabulate în categoria „curţi-construcţii”, tuturor celorlalte terenuri amenajate ca spaţii verzi şi/sau prevăzute ca atare în documentaţiile de urbanism urmând să le fie aplicabilă interdicţia reglementată de art.71 din OUG nr. 195/2005. De altfel, nici în cazul spaţiilor verzi definite de Legea nr. 24/2007 nu a fost instituită o interdicţie absolută de schimbare a destinaţiei, prin art.18 alin. (6), (7) şi (8) fiind reglementate excepţiile: executarea de lucrări de utilitate publică, alei, mobilier urban, construcţii uşoare pentru comerţ şi alimentaţie publică, grupuri sanitare, etc.

PUZ Sector 2 nu reglementează întreg teritoriul administrativ al Sectorului 2, fiind în afara ariei sale de reglementare zonele construite protejate, situate în principal spre zona centrală a Capitalei. Prin urmare, împărţirea suprafeţei U.T.R. de tip verde prevăzute în PUZ Sector 2 (422,53 ha) la numărul total de locuitori (aproximativ 372.000 locuitori), fără a include şi U.T.R. de tip verde din zonele protejate (31,6 ha) este eronată. Oricum, suprafaţa U.T.R. de tip verde reglementată în PUG era mai redusă, fiind de doar 394,96 ha (împreună cu zonele construite protejate, 426,56 ha). Prin urmare, prin PUZ Sector 2 se prevede o creştere a U.T.R. de tip verde faţă de PUG în suprafaţă de 27,57 ha.

Pentru toate intervenţiile noi asupra spaţiilor verzi publice reglementate prin PUZ S2 adoptat în data de 13.08.2020, au ca procent de ocupare 10%, conform VI, PARAGRAF III, Pct. 15, alin. (1), specificându-se în mod clar chiar prin preluarea conţinutului actului normativ de bază, respectiv art.18 alin. 7 din Legea 24/2007. Mai mult decât atât, cu privire la spatiile verzi identificate în sensul Legii 24/2007. nu se propun schimbări de destinaţie, reduceri de suprafaţă sau strămutări în raport de documentaţiile anterioare

Conform prevederilor art. 32 coroborat cu art. 47 din Legea nr. 350/2001, planul urbanistic zonal are scopul de a reglementa, prin derogare de la PUG, organizarea reţelei stradale; organizarea arhitectural-urbanistică în funcţie de caracteristicile structurii urbane; modul de utilizare a terenurilor; înălţimea maximă admisă, funcţiunea zonei, coeficient de utilizare al terenului, retrageri, dezvoltarea infrastructurii edilitare, etc. Prin urmare, limitele unităţilor teritoriale de referinţă (U.T.R.) şi reglementarea acestora a fost realizată în funcţie de specificul zonei, de infrastructura de transport şi edilitară existentă, de proiectele de investiţii publice în modernizarea infrastructurii propuse, de modificările deja operate în ţesutul urban al zonei, etc

__ – „Sector 2” adoptat în 13.08.2020 prin HCGMB 339, reprezintă o actualizare a PUZ S2 adoptat în 2003 şi prelungit în 2013 care a reglementat acelaşi regim de înălţime, prin noul PUZ nefiind propuse modificări privind acest aspect. Prin urmare, actuala documentaţie de urbanism conţine reglementări adaptate structurii urbane existente, în corelare cu efectele produse în teritoriu de documentaţiile de urbanism anterioare, dar şi în raport de proiectele de dezvoltare şi modernizare a infrastructurii de transport propuse prin P.U.Z. – „Sector 2”.

Documentaţia PUZ Sector 2 nu are ca obiect analiza de legalitate a modului în care imobilele (teren+construcţii) au fost înscrise în evidenţele cadastrale în diferite etape temporale, cu menţiunile specifice din cartea funciară, procedurile fiind prezumate a fi legale. Documentaţia de urbanism PUZ S2 adoptată în 13.08.2020 nu reprezintă o lucrare teoretică, care înfăţişează o situaţie ideală, ci reprezintă o reflectare a realităţii faptice, inclusiv a drepturilor dobândite anterior, conform înregistrărilor de publicitate imobiliară, acestea nefiind echivalente juridic autorizaţiilor de construire, în baza acestora nefiind permisă executarea unor lucrări de construcţii conform prevederilor Legii nr. 350/2001. Construcţiile identificate au fost edificate legal în baza actelor administrative emise anterior PUZ S2 aprobat cu HCGMB 339 în data de 13.08.2020. Documentaţia de urbanism PUZ S2 aprobată cu HCGMB 339 în data de 13.08.2020 nu operează intrarea în legalitate a unor construcţii edificate.

Construcţiile indicate de reclamantă, amplasate pe malul Lacului __, sunt proprietăţi private, intabulate în cartea funciară şi nu încalcă prevederile legale. Prin documentaţia PUZ Sector 2, pe baza informaţiilor cadastrale actualizate şi ale celor din Cartea funciară, a fost instituită o reglementare urbanistică conformă situaţiei din teren.

Reclamanta nu ţine cont de adresa ALPAB nr. SPPA nr.29/12.08.2020 care confirmă faptul că toate condiţionările cuprinse în avizul nr.__ au fost implementate în cadrul documentaţiei PUZ Sector 2, menţinâdu-şi valabilitatea şi pentru forma finală supusă aprobării. Practic evaluarea respectării avizului a fost realizată de însăşi emitenta acestui aviz. Drumurile de halaj reglementate de PUZ Sector 2 sunt prevăzute pe planuri, dar este atribuţia exclusivă a CGMB de a aproba exproprierea proprietăţilor private care eventual se suprapun cu drumurile de halaj sau cu accesurile din drumul public la drumul de halaj.

Prin PUZ Sector 2, pe baza studiului de inundabilitate, studiului de fundamentare (Anexa 9, pg.2359-2578), al avizului __, şi acordului de mediu emis de APMB a fost reglementată o zonă de protecţie a lacurilor în concordanţă cu prevederile Legii nr.107/1996 a apelor.

Cu privire la cererea de suspendare a executării HCGMB nr. 339/2020, reclamanta motivează existenţa cazului bine justificat printr-o enumerare a motivelor de chemare în judecată, în loc să descrie cazul bine justificat, conform prevederilor art. 2 alin. (l) lit. t) din Legea nr.554/2004 „împrejurări legate de starea de fapt şi de drept, care sunt de natură să creeze o îndoială serioasă în privinţa legalităţii actului administrativ”.

Referitor la paguba iminentă, în baza documentaţiei de urbanism şi a certificatelor de urbanism nu se poate construi. Autorizaţiile de construire la care face referire reclamanta, vor reprezenta acte administrative cu caracter individual, care pot fi contestate în conformitate cu prevederile Legii nr. 554/2004. Totodată, terenurile la care face referire în cea mai mare parte sunt deja construite, iar clădirile la care fac referire deja sunt edificate şi intabulate. Prin PUZ Sector 2 nu a fost schimbată încadrarea urbanistică a niciunui teren amenajat ca spaţiu verde, ci doar a terenurilor intabulate în categoria curţi-construcţii şi care deja sunt construite sau sunt terenuri virane care au avut emise anterior acte administrative, densificarea şi aglomerarea unui teritoriu atât de întins ca nefiind posibilă într-o perioadă atât de scurtă ca cea necesară soluţionării unui litigiu în contencios administrativ. Administraţia publică are posibilitatea prin PUZ S2 adoptat prin HCGMB 339/13.08.2020 să amenajeze 27 ha de spaţii verzi nou reglementate, ceea ce ar avea ca afect direct reducerea poluării. Reclamanta nu nominalizează care este „autoritatea” obligata sa plateasca despagubiri şi de ce anume ar datora despăgubiri în cazul anulării. Oricum, aceasta este doar o probabilitate îndepărtată, nu un prejudiciu „iminent”. Acest motiv este vag, impersonal şi echivoc pentru a putea fi considerat întemeiat în susţinerea „pagubei iminente” în sensul Legii nr. 554/2004.

In drept, a invocat dispozitiile art, 6 din Legea nr. 50 din 29 iulie 1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, art. 35) din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, aprobate prin Ordinul M.D.R.L. nr. 839 din 12 octombrie 2009, cu modificările şi completările ulterioare, art. 11 din H.C.G.M.B. nr. 136/2012 privind aprobarea „Regulamentului local de implicare a publicului în elaborarea sau revizuirea planurilor de urbanism sau de amenajarea teritoriului”, art.18 lit. h) , art. 47 alin. (2), lit. b) din Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul, art. 4 din Legea nr.24/2007.

În probaţiune, a solicitat încuviinţarea probei cu înscrisuri.

Pârâtii __ şi __ au depus in format letric şi electronic (vol I fila 128-173, vol II fila 1 – vol XXXI fila 175) Punctul de vedere Arhitect Sef nr. __/14.12.2020; OPIS cu descrierea întregii documentaţii anexate care a stat Ia baza documentaţiei; Documentaţia care a stat la baza emiterii actului administrativ atacat, în integralitate, copie conform cu originalul.

Paratul __ a depus in format electronic (vol I fila 180-181) Hotararea CGMB nr. 339 / 13.08.2020, Convocatorul CGMB si Ordinea de zi pentru sedinta CGMB din data de 13.08.2020, dovezile privind respectarea Legii nr. 52/2003, documentatia administrativa privind plangerea prealabila.

La termenul de judecata din data de 31.05.2021 paratul __ prin __ a depus un mandat de reprezentare prin care a aratat ca in cadrul dezbaterilor pe fond pozitia delegatului va fi de sustinere a cererii de anulare a HCGMB nr. 339/13.08.2020 privind PUZ Sector 2, de sustinere a motivelor B si F de anulare a PUZ şi de sustinere a cererii de suspendare a executarii PUZ (f. 32 vol XXXIII).

Prin Incheierea de sedinţă din data de 31.05.2021 Tribunalul a constatat că prin mandatul de reprezentare depus în cadrul şedinţei publice, paratul __ exprimă o poziție procesuală de achiesare parţială la pretenţiile reclamantei, respectiv este de acord cu anularea HCGMB nr. 339/2020 pe motivele b şi f din cererea de chemare în judecată şi cu cererea de suspendare a acestui act administrativ, acest mandat de reprezentare reprezentand de fapt note de ședință care schimbă apărarea pârâtului CGMB, emitent al actului administrativ atacat.

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti – Secţia a II-a Contencios Administrativ şi Fiscal, la data de 13.09.2021 sub nr. __/3/2021, reclamantii __________, in calitate de proprietari ai unor imobile aflate la etajele 6 – 10 în Complexul __, Bucureşti, în contradictoriu cu pârâtii __ şi __ prin __, au solicitat anularea în parte a Hotărârii Consiliului __ al Municipiului Bucureşti nr. 339 din 13 august 2020 privind aprobarea Planului Urbanistic Zonal Coordonator al Sectorului 2 Bucureşti, cu privire la Terenul 48 şi Terenul 50.

In motivarea cererii, s-a aratat, în esenţă, că reclamanţii au calitatea de proprietari ai apartamentelor din complexul rezidenţial __ din __, situat în imediata vecinătate a două terenuri încadrate tradiţional în categoria spaţiilor verzi, care sunt însă trecute prin HCGMB __ în zonele urbanistice mixte M2 şi M3 ce permit realizarea de construcţii cu regim de înălţime medie şi mare. Concret, cele două terenuri sunt fâşii de pământ lipite de Lacul __, alcătuind practic malurile Lacului __, iar potrivit noii încadrări urbanistice sunt permise pe cele două Terenuri construirea unor clădiri cu regim de înălţime mediu şi mare, ceea ce înseamnă P + 4E + 2 niveluri retrase, respectiv P + 14E + 2 niveluri retrase. Conform Registrului spaţiilor verzi, actualizat de către autorităţile locale competente, terenul 48 este încadrat în categoria spaţiilor verzi pentru protecţia apelor (V4). Aceeaşi este categoria în care era încadrat Terenul 48 şi în PUG al Municipiului Bucureşti. Mai mult, anterior lunii ianuarie 2020, în toate planşele utilizate de beneficiarul PUZ Coordonator al Sectorului 2, terenul 48 era situat în aceeaşi categorie a spaţiilor verzi. Cu toate acestea, în absenţa oricăror justificări şi fundamentări tehnico-ştiinţifice, conform plansei din ianuarie 2020 şi următoarele ale proiectului de PUZ Coordonator al Sectorului 2, unei părţi din Terenul 48 i-a fost schimbată categoria din V4 în M3 (zonă construibilă mixtă cu clădiri de înălţime medie – P + 4E + 2 niveluri retrase). Conform PUG Municipiului Bucureşti, Terenul 50 este încadrat în categoria spaţiilor verzi (V3b). Mai mult, cu privire la acest teren, până la intrarea în vigoare a PUZ Coordonator al Sectorului 2 nu au fost aprobate documentaţii de urbanism care să deroge de la PUG Municipiul Bucureşti. Totuşi, pe acest teren se găsesc şi sunt intabulate în cartea funciară un număr de patru construcţii (fostul complex __). Prin reglementările urbanistice prevăzute de PUZ Coordonator al Sectorului 2, unei părţi din Terenul 50 i-a fost schimbată categoria urbanistică în care era încadrat din V3b în M2 (zonă construibilă mixtă cu clădiri de înălţime medie şi mare).

In data de 25 februarie 2021 reclamanţii au formulat acţiune în suspendarea actului administrativ atacat în temeiul art. 14 din Legea contenciosului administrativ, cererea formând obiectul dosarului nr. __/3/2021 pe rolul Tribunalului Bucureşti (ataşat în Anexa nr. 5 extras de pe portalul instanţelor judecătoreşti). Prin Sentinţa nr. __ din 6 aprilie 2021 pronunţată în acel dosar, instanţa a respins ca neîntemeiată acţiunea reclamanţilor. __, anterior pronunţării instanţei în acţiunea în suspendare, emitentul actului administrativ atacat, __ a emis Hotărârea nr. 65 din 26 februarie 2021 prin care a dispus suspendarea efectelor HCGMB nr. 339/2020 pentru o perioadă de 12 luni de la data intrării în vigoare a Hotărârii nr. 65/2021.

Principalele critici de nelegalitate dezvoltate în cuprinsul acestei acţiuni au în vedere următoarele aspecte: – nelegalitatea certificatului de urbanism care a stat la baza elaborării PUZ Coordonator al Sectorului 2; – vicii în procesul de avizare a PUZ Coordonator al Sectorului 2, marea majoritate a avizelor fiind expirate la data adoptării şi nevizând forma finală a planşelor; – nerespectarea condiţiilor impuse în avizul de mediu obţinut; – nevalabilitatea referatului de aprobare al Primarului __ şi a raportului de specialitate al Arhitectului Şef al Municipiului Bucureşti; – nerespectarea prevederilor legale cu privire la schimbarea categoriilor terenurilor din spaţii verzi în spaţii construibile; – nerespectarea interdicţiei de aprobare a documentaţiilor de urbanism ce prevăd intrarea în legalitate cu privire la unele construcţii ridicate fără autorizaţie de construire sau cu nerespectarea acesteia; – necorelarea documentaţiei urbanistice cu documentaţia cadastrală, PUZ-ul coordonator incluzând terenurile cu o lăţime care implică ocuparea unei porţiuni din Lacul __.

Actul administrativ reprezentat de HCGMB nr. 339/2020 este lovit de nulitate absolută întrucât schimbă categoria Terenului dintr-un spaţiu verde, într-un spaţiu construibil. Fiind vorba despre o nulitate absolută expres prevăzută de lege, aceasta este necondiţionată de vătămare, încălcarea legii fiind intr-atât de gravă, încât legiuitorul a ales să sancţioneze actul administrativ care prevede o astfel de modificare a categoriei urbanistice cu sancţiunea nulităţii absolute.

De asemenea, ceea ce s-a urmărit în realitate prin aprobarea acestei documentaţii de urbanism a fost o aşa-zisă „intrare în legalitate” a celor patru construcţii aflate pe teren, produsă într-un mod cu totul nelegal.

În acest fel a fost ocolită şi nerespectată parcurgerea unei proceduri specifice reglementate de Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construire, fiind o veritabilă încercare de „ieşire din ilegalitate” mascată prin adoptarea aparent legală a PUZ Coordonator al Sectorului 2

Analizând documentaţia aferentă PUZ Coordonator al Sectorului 2, rezultă că aceasta nu a fost corelată cu documentaţia cadastrală a Terenulului 50 şi a terenului identificat cu nr. cadastral __ (Lacul __). Aşa cum se poate observa şi în captura de ecran, o suprafaţă din Lacul __ este inclusă în zona spaţiilor verzi deşi ea apare ca făcând parte din lac

Certificatul de Urbanism nr. __/2017 din 12 iulie 2017 eliberat iniţial de către __ în vederea elaborării PUZ Sector 2 nu a conţinut cerinţele minime legale obligatorii pe care un astfel de înscris trebuie să le conţină. Are in vedere în acest context la absenţa obligativităţii obţinerii de avize/studii/acorduri etc., dar şi a obligativităţii consultării şi informării publicului, drept condiţii necesare de îndeplinit în vederea aprobării PUZ Sector 2. Practic, nu a existat nicio listă de avize/studii/acorduri la care iniţiatorul PUZ-ului ar fi trebuit să se raporteze şi pe care să le respecte, Certifcatul de urbanism nr. __/2017 omiţând să prevadă orice condiţii ce ar trebui respectate în vederea aprobării PUZ-ului.

În etapa de avizare a proiectului de PUZ Coordonator al Sectorului 2 au fost utilizate cel puţin 5 versiuni ale planşei de reglementări (varianta anterioară lunii mai 2019 care nu a fost pusă la dispoziţia publicului, varianta mai 2019, varianta ianuarie 2020, varianta martie 2020 şi varianta îmbunătăţită iunie 2020.

Pe lângă faptul că o marte parte dintre avize şi-au pierdut valabilitatea prin modificarea planşelor pe care le-au avut în vedere (aspect prezentat mai sus), unele au expirat şi din cauza legăturii lor cu certificatele de urbanism la care făceau trimitere. Un număr de 32 de avize au fost emise în baza Certificatului de urbanism nr. __/2017 care a avut o valabilitate totală de 36 de luni, insă 3 dintre aceste avize conţin prevederi conform cărora urmează sa expire odată cu expirarea Certificatului de urbanism nr. __/2017 (avizul ___ – operator fibră optică, avizul RADET şi avizul Ministerului Transporturilor).

Avizul nr. __ din 10 februarie 2020 emis de Agenţia pentru Protecţia Mediului Bucureşti a impus respectarea anumitor condiţii referitoare la regimul spaţiilor verzi, condiţii care în mod clar nu au fost nerespectate prin HCGMB nr. 339/2020.

Referatul de aprobare al __, cât şi Raportul de specialitate al Arhitectului şef al Municipiului Bucureşti aferente proiectului de PUZ Coordonator al Sectorului 2 au fost emise în luna martie 2020, pe baza Certificatului de urbanism nr. __/2017, însă, la acel moment la care au fost emise Referatul de aprobare şi Raportul de specialitate, nu erau emise toate avizele necesare. Ulterior, pe baza noului Certificat de urbanism nr. __/2020 au mai fost obţinute un număr de trei avize fără a fi emise un nou referat de aprobare sau un nou raport de specialitate.

În condiţiile în care procesul de consultare a publicului s-a încheiat în data de 13 martie 2020, însă elaborarea şi avizarea PUZ Sector 2 s-a desfăşurat până în luna august 2020, nu suntem în prezenţa unui proces de consultare şi informare a publicului desfăşurat valabil, iar potrivit Ordinului nr. 2701/2010, nerespectarea acestor prevederi duce la nevalabilitatea documentaţiei de urbanism aprobate – în speţă HCGMB nr. 339/2020.

În măsura în care HCGMB nr. 339/2020 va reîncepe să producă efecte juridice în forma în care acesta a fost adoptat, aceasta va permite construcţia unor blocuri înalte de 14+2 etaje pe malul Lacului __, neexistând niciun impediment în calea dezvoltatorilor imobiliari să procedeze în acest sens, întregul micro-climat natural creat în jurul Lacului __ va fi iremediabil compromis şi distrus, odată construite astfel de blocuri pe malul lacului, consecinţele asupra spaţiului verde vor fi iremediabile, nici chiar o eventuală demolare a acestora neputând asigura restabilirea situaţiei anterioare.

În drept, au fost invocate dispoziţiile art. 71 din OUG nr. 195/2005, art. 18 din Legea nr. 24/2007, art. 29 alin. 1, art. 481, art. 56, art. 561 din Legea nr. 350/2001.

În sustinerea şi dovedirea cererii, reclamantii au atasat la dosarul cauzei înscrisuri.

Pârâţii __ şi __ prin __ nu au depus întâmpinare la cererea conexă din dosarul nr. __/3/2021.

Paratul __ a depus in format electronic (fila 157-158) Hotararea CGMB nr. 339/13.08.2020, Hotararea CGMB nr. 65 / 26.02.2021 privind suspendarea Hotararii CGMB nr. 339/13.08.2020, Convocatorul CGMB si Ordinea de zi pentru sedinta CGMB din data de 13.08.2020, dovezile privind respectarea Legii nr. 52/2003, documentatia administrativa privind plangerea prealabila.

Prin Incheierea din data de 14.12.2021 pronuntata in dosarul nr. __/3/2021 Tribunalul a admis exceptia conexitatii invocata de instanţă din oficiu şi a dispus conexarea cauzei __/3/2021 privind pe reclamanții ___, in contradictoriu cu pârâții __, __ , prin __, având ca obiect anularea partiala a Hotărârii Consiliului __ al Municipiului Bucureşti nr. 339 din 13 august 2020, la dosarul nr. __/3/2020 având ca obiect anularea precum si suspendarea Hotărârii CGMB nr. 339 din data de 13.08.2020 privind aprobarea Planului Urbanistic Zonal Sector 2, Bucureşti.

La data de 10.02.2021 a fost depusa o cerere de interventie principala formulata de __, prin care a solicitat anularea Hotărârii Consiliului __ al Municipiului Bucureşti nr. 339 din data de 13.08.2020 şi permisiunea exercitării dreptului de proprietate prin aprobarea unei autorizaţii de construire a unei locuinţe (vol XXXI f. 185-186).

In motivarea cererii de interventie s-a aratat că titularul cererii de interventie este domiciliat în Bucureşti, __ şi doreşte să îşi construiască o casă în care să locuiască împreună cu cei doi copii.

În vederea obţinerii autorizaţiei de construcţie a solicitat eliberarea certificatului de urbanism, pe care l-a primit cu nr. __/76”D” din 09.10.2020 în care se precizează că în urma PUZ Sector 2 Bucureşti aprobat prin HGCMB nr. 339/13.08.2020, imobilul, proprietate privată „este situat în zona de lărgire a străzii __. Terenul este de asemenea afectat de calea de circulaţie – artera de legătură între __ şi __ propusă conform reglementărilor PUZ – Sector 2” şi „nu se permite alcătuirea documentaţiei în vederea autorizării lucrărilor de construire locuinţă”.

A învederat că nu îşi poate exercita dreptul de proprietate asupra imobilului, nu îşi poate construi o locuinţă şi nici nu îl poate vinde. Nu i s-a adus la cunoştinţă că ar fi parte într-o eventuală procedură de expropriere.

In drept, cererea a fost intemeiata pe dispozitiile art. 61-62, 66 C proc civ., art. 555 şi art. 562 alin. 3 Cod civil.

În dovedire, a depus înscrisuri.

Cererea de intervenţie a fost timbrată cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 50 lei (f. 132 vol. XXXII, f. 19 vol. XXXIII).

În şedinţa publică din data de 22.02.2021 a fost depusa o cerere de interventie principala formulata de __ prin care a solicitat anularea Hotărârii Consiliului __ al Municipiului Bucureşti nr. 339 din data de 13.08.2020 privind aprobarea Planului Urbanistic Zonal Sector 2, Bucureşti precum si suspendarea Hotărârii CGMB nr. 339 din data de 13.08.2020 privind aprobarea Planului Urbanistic Zonal Sector 2, Bucureşti până la soluţionarea definitivă a cauzei (vol XXXII f. 1-12).

În motivarea cererii de intervenţie, a arătat, în esenţă, că prezenta cauză vizează contestarea unui PUZ, iar principalele motive de nelegalitate sunt următoarele:

A)-Procedura de dezbatere publică şi transparenţă decizională cu privire la proiectul hotărârii de aprobare PUZ Coordonator Sector 2 este viciată;

B)-Raportul de mediu nu a avut în vedere proiectul de PUZ supus aprobării;

C)-PUZ-ul nu respectă/are expirate mai multe avize;

D)-PUZ-ul nu conţine planşa „REGIM JURIDIC şi CIRCULAŢIA TERENURILOR”;

E)-PUZ-ul nu e elaborat pe suport topografic sau cadastral actualizat;

F)-PUZ Sector 2 este nelegal intrucat introduce schimbări de destinaţie pentru spatii verzi incalcand art. 71 din OUG nr. 195/2005 care prevede sancţiunea nulităţii actului administrativ emis cu nerespectarea acestor prevederi;

G)-Se incalca prevederile unei documentaţii de urbanism de rang superior;

H)-PUZ-ul conţine contradicţii intre piesele scrise (RLU) si piesele desenate;

I)-PUZ-ul este nelegal incat operează o intrare in legalitate pentru construcţii edifícate fara autorizaţie de construire;

J)-PUZ-ul incalca Legea apelor nr. 107/1996 prin faptul ca prevede construcţii pe malul lacurilor;

K)-PUZul incalca avizul ALPAB referitor la obligaţia de expropriere a drumurilor de halaj care asigura accesul la malul apei Lacului __;

L)-PUZ-ul incalca HCGMB ur. 269/2000 privind aprobarea PUG, cu privire la administrarea malurilor lacurilor.

Acest PUZ aduce atingere mediului înconjurător din Bucureşti, a cărui protecţie face parte din obiectivele asumate de intervenientă prin statutul acesteia.

A menţionat că, prin raportare la dispoziţiile Legii nr. 554/2004, este organism social interesat în sensul disp. art. 2 alin. (1) lit. a) şi s) din Legea nr. 554/2004, iar din perspectiva dispoziţiilor art. 8 alin. 11 din Legea nr. 554/2004 a arătat că interesul său legitim în formularea cererii de intervenţie este atât unul public, cât şi unul privat, prin raportare la statutul său.

Cu privire la motivele de nelegalitate, a arătat că procedura de dezbatere publica si transparenta decizionala cu privire la proiectul hotărârii de aprobare PUZ Coordonator Sector 2 este viciata pentru urmatoarele : – __ menţionării obligaţiilor elaboratorului in Certificatul de urbanism; – Dezbaterea publica a fost organizata formal, nu s-a făcut o informare si o publicitate corespunzătoare; – Proiectul supus dezbaterii publice a fost incomplet publicat pe pagina www.pmb.ro; – Conţinutul temei întocmite de beneficiar nu a fost publicat; – Nu au fost publicate studiile de fundamentare menţionate in memoriul general).

PUZ nu respecta/are expirate următoarele avize: Avizul nr. __/2020 emis de MLPDA la data de 20.02.2020, Avizul nr. __/29.08.2019 emis de __, Avizul ____/2019 emis de __, Avizul __/07.10.2019 emis de ALPAB, Avizul modificator __/24.02.2020 emis de __, Avizul __/05.04.2019 emis de __ intrucat avizul era expirat (condiţie expres conţinuta in aviz) la data adoptării hotărârii, Avizul ____.07.2019 emis de __, intrucat avizul era expirat (condiţie expres conţinuta in aviz) la data adoptării hotărârii, Avizul __/17.04.2019 emis de __ intrucat avizul era expirat (condiţie expres conţinuta in aviz) la data adoptării hotărârii, Avizul __/24.10.2019 emis de Ministerul __, intrucat conform punctului 7 din acord, acesta isi pierde valabilitatea daca s-au adus modificări asupra documentaţiei care a făcut obiectul acordului, Avizul __/12.11.2019 emis de __, intrucat documentaţia nu respecta condiţiile impuse in aviz, Avizul __01/1122 din 17.04.2019 emis de __, intrucat avizul era expirat (condiţie prevăzută expres in aviz), Avizul __/25.03.2019 emis de __, intrucat avizul era expirat (valabilitate pana la 25.03.2020 menţionata in aviz) la data adoptării hotărârii.

Se incalca prevederile unei documentaţii de urbanism de rang superior întrucât atunci când marcheaza ca subzone M2 si M3 fronturile străzilor de categoria a IlI-a (profil maxim 11 m), nu ia in considerare prevederile Anexei 1 din RLU din PUG, unde la definirea termenului “înălţime maxima” se indica corelarea dintre profilul arterei de circulaţie si zonificarea propusa, Astfel, pentru o strada cu profil de 11 m, se admite o înălţime maxima de 11 metri, corespunzând unui număr de P+2+M etaje convenţionale si cel mult 2 etaje retrase.

PUZ Sector 2 este nelegal incat operează o intrare in legalitate pentru construcţii edifícate fara autorizaţie de construire.

PUZ Sector 2 incalca Legea apelor nr. 107/1996 prin faptul ca prevede construcţii pe malul lacurilor.

PUZ Sector 2 incalca avizul ALPAB referitor la obligaţia de expropriere a drumurilor de halaj care asigura accesul la malul apei Lacului __.

PUZ Sector 2 incalca HCGMB ur. 269/2000 privind aprobarea PUG, cu privire la administrarea malurilor lacurilor.

În drept, au fost invocate dispoziţiile art. 71 din OUG nr. 195/2005, art. 10 din Legea nr. 24/2007, art. 56 ind. 1 din Legea urbanismului, art. 40, art. 49 din Legea apelor, Legea nr. 554/2004.

În sustinerea şi dovedirea cererii, reclamanta a atasat la dosarul cauzei înscrisuri: Statutul intervenientei, Dovada plângerii prealabile, taxă de timbru.

Cererea de chemare în judecată a fost legal timbrată cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 100 lei (f. 27 vol. XXXII).

Tot în şedinţa publică din data de 22.02.2021 a fost depusa o cerere de interventie accesorie formulata de __ prin care înţelege să susţină poziţia procesuală a Consiliului __, având calitatea procesuală de pârât în prezenta cauză şi a invocat excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantei __ şi excepţia lipsei de interes a reclamantei __ (vol XXXII f. 29-42).

A precizat că prin anularea Hotararii CGMB nr. 339/13.08.2020 prin care a fost aprobat Planul Urbanistic Zonal al Sectorului 2 s-ar crea o stare de anomie din perspectiva urbanistica şi a amenajarii teritoriului, ceea ce reprezintă o lezare directa a interesului public general, efectele juridice fiind dezastruoase.

Cu privire la excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantei __, prin acţiunea introdusă reclamanta __ nu indica în mod concret, nicio încălcare a vreunui drept propriu sau interes legitim privat care ar fi fost încălcat prin adoptarea Hotărârii CGMB nr. 339/13.08.2020. Prin raportare la dispoziţiile legale ale legii 14/2003 a partidelor politice, prezentate anterior, prin care se stabileşte ca __ este persoana juridica de drept public, a apreciat ca reclamanta nu poate avea calitatea de organism social interesat nefiind persoana juridica de drept privat. Actul administrativ normativ contestat, Hotararea CGMB nr.339/13.08.2020, nu poate produce efecte juridice asupra reclamantei şi în contextul circumscris de hotărârea contestată, reclamanta nu poate invoca încălcarea unui interes propriu privat.

De altfel, după cum reclamanta specifica în acţiunea introductiva, la momentul adoptării Hotararii CGMB nr.339/13.08.2020, consilierii generali apartinand formaţiunii politice __ au votat împotriva. Astfel, rolul __ în procesul de adoptare s-a încheiat în momentul exprimării opţiunii de vot. Din acel moment, legea contenciosului administrativ şi codul administrativ stabileşte în mod concret şi limitativ exercitarea controlului de legalitate obiectiva a persoanelor interesate cum ar fi sesizarea secretarului unităţii administrativ-teritoriale sau a instituţiei prefectului, în plus, fata de cele arătate anterior, din statutul __ a arătat ca obiectivele şi scopurile au caracter prea general, aceste fiind prea vagi şi putând fi interpretate în sensul permisivitatii prea largi a formulării oricărei acţiuni în contenciosul administrativ ceea ce nu reflecta standardul stabilit de Înalta Curte de Casaţie şi Justitie prin Decizia ICCJ RIL nr. 8/2020.

În ceea ce priveşte excepţia lipsei de interes a reclamantei __, a arătat că în speţa de faţă, interesul nu are un caracter legitim, ci, dimpotrivă, consideră că cererea de chemare în judecată a fost formulată cu nesocotirea prevederilor art.12 din Codul de procedură civilă. __ interesul trebuie să fie născut şi actual, adică să existe la momentul exercitării acţiunii, în speţa de faţă se solicită anularea şi suspendarea unei documentaţii de urbanism care detaliază şi modifică reglementările urbanistice aplicabile Sectorului 2 al Municipiului Bucureşti, conform Planului Urbanistic __ al Municipiului Bucureşti aprobat prin HCGMB nr. 269/2000 (denumit în continuare „PUG Bucureşti”), în urmă cu 20 de ani (care a produs efecte între anii __) şi care nu a fost nici la momentul adoptării şi nu este nici în prezent apt să atingă obiectivele legale ale unei documentaţii de urbanism (dezvoltare durabilă, dezvoltare armonioasă a teritoriului, condiţii de locuire adecvate, etc). Totodată reclamanta a omis să invoce baza prin care a fost reglementat anterior teritoriul Sectorului 2, respectiv PUZ Coordonator Sector 2 din anul 2003, adoptat cu HCL NR. __/14.08.2003 şi prelungit cu HCL NR. __/09.01.2013, a cărui legalitate s-a stabilit definitiv şi irevocabil prin sentinţa civilă nr.__/2017, rămasă definitivă prin decizia civilă nr. __/2017.

În motivare, s-a arătat, în esenţă, în ceea ce priveşte primul capăt de cerere – anularea HCGMB nr.339/2020, referitor la procedura de dezbatere publică şi transparenţă decizională a proiectului de hotărâre CGMB pentru aprobarea PUZ Sector 2 (secpunea A din acţiunea în anulare) că procedurile aferente iniţierii, elaborării, avizării şi aprobării au fost realizate conform prevederilor legale alături de proceduri suplimentare realizate atât de __, cât şi de __ pentru informarea şi consultarea populaţiei.

„Certificatul de urbanism nr. 693/02.02.2020” la care face trimitere reclamanta nu este cel în baza căruia a fost iniţiată prezenta documentaţie de urbanism PUZ S2.

Numărul şi data corectă a Certificatului de urbanism care a stat la baza documentaţiei este ____ din data 12.07.2017, cu termenul valabilitate prelungit până la data 11.07.2020. Certificatul de urbanism nr. __ din 12.07.2017 prelungit este emis de Primăria __ la solicitarea Sectorului __ în scopul „Elaborarea documentaţiei pentru avizare şi aprobare Plan Urbanistic Zonal al Sectorului 2 din Municipiul Bucureşti” , acesta fiind redactat în conformitate cu formularul legal şi conţine menţiunile necesare cu privire la scopul în care a fost emis.

Pe durata de elaborare şi avizare a documentaţiei Plan Urbanistic Zonal Sector 2 au fost organizate numeroase dezbateri publice, în care publicul interesat, actorii locali implicaţi şi instituţiile interesate au participat şi si-au expus opiniile referitoare la această documentaţie. Modul de organizare a dezbaterilor publice şi informarea publicului asupra locului de desfăşurare şi a intervalelor orare au respectat legislaţia în vigoare. În plus faţă de anunţurile de pe site-urile oficiale ale Primăriei __, Primăriei __ şi al Agenţiei __ şi anunţurile din presa scrisă de largă circulaţie, au fost publicate articole pe platforme de socializare, au fost afişate panouri informative în cele mai circulate locaţii, s-au realizat sondaje sociologice (format fizic şi online), au fost trimise invitaţii către grupurile civice, către dezvoltatorii imobiliari, către reprezentanţi ai societăţii civile, au fost trimise invitaţii către toate instituţiile interesate de a participa la grupurile de lucru organizate la sediul Agenţiei __.

Planurile şi elementele semnificative ale PUZ Sector 2 au fost publicate atât pe pagina de internet urbanism.pmb.ro, cât şi pe pagina de internet ps2.ro. Au fost afişate informaţii în 12 locaţii din __ pentru fiecare etapă prevăzută de lege şi au fost organizate dezbateri atât în cartiere, cât şi cu diferite categorii socio-profesionale.

În conformitate cu prevederile HCGMB nr.136/2012 privind aprobarea „Regulamentului local de implicare a publicului în elaborarea sau revizuirea planurilor de urbanism sau de amenajarea teritoriului”, art.11, în etapele de elaborare ale documentaţiei PUZ, au fost făcute publice pe portalul de internet urbanism.pmb.ro atât elementele înscrise în cadrul legal cât şi foarte multe planşe, explicaţii şi reprezentări simplificate suplimentare faţă de cele care sunt precizate conform cadrului legal, tocmai pentru buna înţelegere şi informare.

Caietul de sarcini în care este inclusă şi tema întocmită de iniţiator a fost publicat de autoritatea contractantă, conform procedurilor legale în domeniul achiziţiilor publice. Totodată obiectivele succinte sunt cuprinse conform prevederilor legale şi în Certificatul de urbanism nr. __ din 12.07.2017, care a fost publicat încă de la momentul iniţierii procedurii de elaborare a PUZ Sector 2, precum şi în memoriul general, publicat în integralitate unde sunt descrise în mod indubitabil obiectivele pentru fiecare palier.

Referitor la raportul de mediu, reclamantul nu indică niciun argument în susţinerea afirmaţiilor sale că nu ar fi fost respectate avizele, acesta nereuşind a face distincţie între data iniţierii unei proceduri, data finalizării, data de contractare.

Referitor la nerespectarea anumitor avize sau expirarea acestora, reclamanta nu face altceva decât să înşire o serie de avize în secţiunea C a cererii de chemare în judecată, fără a indica niciun argument în susţinerea afirmaţiilor sale că nu ar fi fost respectate avizele, generând imposibilitatea de a exercita dreptul la apărare.

Referitor la lipsa planşei „Regim juridic şi circulaţia terenurilor”, a arătat că această planşă a fost elaborată şi întocmită conform prevederilor „Ghidului privind metodologia de elaborare şi conţinutul cadru al PUZ”, aprobat prin Ordinul MLPAT nr.176/N/2000. Trebuie specificat că această planşă, împreună cu toate celelalte elemente specificate în __, fac parte din documentaţia tehnică care stă la baza elaborării PUZ. Totodată, a menţionat că în cadrul planşei de reglementări sunt cuprinse toate lucrările de utilitate publică, precum şi zonele afectate, planşa de reglementări însoţită de regulament reprezentând elementul integrator ai tuturor condiţionărilor, restricţiilor, permisivităţilor.

Referitor la lipsa suportului topografic sau cadastral actualizat, a subliniat reaua-credinţă a reclamantei, care la secţiunea F a cererii introductive acuză autoritatea publică de integrarea în planul de urbanism a unor construcţii care, din informaţiile pe care ea le deţine, ar fi fost edificate fără autorizaţie de construire, dar care sunt intabulate şi figurate în documentaţia cadastrală actualizată a OCPI, iar în secţiunea E acuză că documentaţia cadastrală actualizată nu cuprinde toate clădirile de care reclamanta are cunoştinţă că ar exista pe teren, dar nu figurează în documentaţia cadastrală.

Referitor la secţunea F, privind schimbarea de destinaţiei spaţiilor verzi, a arătat că reglementările legale în vigoare, OUG nr. 195/2005, Legea nr. 24/2007 şi Legea nr. 350/2001 permit modificarea prin documentaţii de urbanism de tip PUZ a încadrării terenurilor private din categoria curţi-construcţii care au fost încadrate în categoria spaţiilor verzi prin documentaţii de urbanism de tip PUG, mai ales în cazul în care acestea nu au fost amenajate ca atare, cu atât mai mult cu cât acestea au fost modificate prin acte normative adoptate anterior anului 2005.

Legiuitorul a restrâns definirea spaţiilor verzi doar la terenurile care se încadrează în prevederile art. 3 şi art. 4 din Legea nr.24/2007, cu excluderea terenurilor proprietate privată intabulate în categoria curţi-construcţii. Prin urmare, alegaţia reclamanţilor că prevederilor art. 71 din OUG nr. 195/2001 se aplică şi altor terenuri în afara celor definite ca spaţii verzi de art. 3 şi art. 4 din Legea nr. 24/2007 este eronată.

Referitor la cifra de spaţiu verde pe cap de locuitor, este de subliniat că PUZ Sector 2 nu reglementează întreg teritoriul administrativ al Sectorului 2, fiind în afara ariei sale de reglementare zonele construite protejate, situate în principal spre zona centrală a Capitalei. Prin urmare, împărţirea suprafeţei U.T.R. de tip verde prevăzute în PUZ Sector 2 (422,53 ha) la numărul total de locuitori (aproximativ 372.000 locuitori), fără a include şi U.T.R. de tip verde din zonele protejate (31,6 ha) este eronată şi lipsită de bună-credinţă. Suprafaţa U.T.R. de tip verde în PUG era mai redusă, fiind de doar 394,96 ha (împreună cu zonele construite protejate, 426,56 ha). Prin urmare, prin PUZ Sector 2 se prevede o creştere a U.T.R. de tip verde faţă de PUG în suprafaţă de 27,57 ha.

Referitor la afirmaţia că nu se respectă POT maxim 15% în zonele verzi, în primul rând art. 2 din RLU pentru zona V a spaţiilor verzi nu există în forma prezentată de către reclamant, ci există pct.2 care face referire strictă la Utilizări admise cu condiţionări, în care nu există specificaţii privind modul de ocupare al terenurilor. Probabil reclamantul face referire la zona funcţională V1, PARAGRAF III, Pct 15, alin. (1). Cu privire la alin (1) aferent V1- subzona parcurilor, spaţiilor verzi publice cu acces nelimitat, procentul de spaţii verzi respectă în mod integral şi indubitabil prevederile legale, acest aspect fiind chiar invocat în specificaţiile paragrafului după cum urmează (1) „10% conform art. 18 alin. 7 din Legea 24/2007 pentru intervenţiile noi asupra spaţiilor verzi identificate în cadrul U.T.R. V1″.

Intervenienta a mai arătat că sunt neîntemeiate şi celelalte susţineri ale reclamantei cu privire la presupusa încălcare a documentaţiilor de urbanism de rang superior, cu privire la presupusele contradicţii dintre piesele scrise şi piesele desenate, cu privire la presupusa intrare în legalitate a unor construcţii edificate fără autorizaţie de construire şi cu privire la reglementarea construcţiilor pe malul lacurilor.

În ceea ce priveşte cererea de suspendare a executării HCGMB nr. 339/2020, intervenienta a arătat, în esenţă, că nu sunt îndeplinite condiţiile de caz bine justificat ori de pagubă iminentă.

În drept, a invocat disp. Legii nr. 14/2003, Legii nr. 554/2004, OUG nr. 195/2005, Legii nr. 24/2007, Legii nr. 350/2001, art. 63 C. pr. civ.

În dovedire, a solicitat încuviinţarea probei cu înscrisuri.

Cererea de intervenţie a fost timbrată cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 50 lei (f. 85 vol. XXXII).

Prin Incheierea de sedinţă din data de 31.05.2021 Tribunalul a luat act de precizarea capătului al doilea din cererea de intervenţie principală formulată de __ în sensul că solicită obligarea pârâtului __ la emiterea unei autorizaţii de construire şi a încuviinţat în principiu cererile de intervenţie principale formulate de intervenienţii __ şi __ (f. 38-40 vol XXXIII).

La termenul de judecată din data de 15.09.2021, Tribunalul a încuviinţat în principiu cererea de intervenţie accesorie formulată de __ prin care înţelege să susţină poziţia procesuală a __, aşa cum înţelege acest pârât să se apere, cu toată poziţia acestuia (f. 83-84 vol. XXXIII).

La termenul de judecată din data de 24.11.2021, Tribunalul a admis excepţia de inadmisibilitate a excepţiei de nelegalitate invocată cu privire la Avizul de Mediu nr. __/10.02.2020 pentru considerentele arătate în încheierea de la acea dată (f. 125-126 vol. XXXIII).

De asemenea, a fost depusă de către __ documentaţia ce a stat la baza emiterii Avizului de Mediu nr. 1/10.02.2020 (f. 199 vol. XXXIII – f. 31 vol. XXXVI).

Tot la acest termen de judecată, a fost depusa o cerere de interventie principală formulata de __ prin care înţelege să susţină poziţia procesuală a pârâţilor __ şi __, invocând excepţia nulităţii cererii de chemare în judecată, excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantei __, excepţia lipsei de interes a reclamantei __, excepţia neîndeplinirii procedurii prealabile a cererii de intervenţie principală formulată de către intervenienţii principali __ şi __ (f. 108-118 vol XXXIII).

În motivare, a arătat, în esenţă, că în anul 2020 s-a adresat __ cu solicitarea de eliberare a unui Certificat de Urbanism pentru edificarea unui imobil potrivit reglementării urbanistice în vigoare la acel moment, respectiv Planul Urbanistic Zonal Sector 2 aprobat prin Hotărârea Consiliului __ al Municipiului Bucureşti nr. 339/13.08.2020.

În data de 30.09.2020, __ a eliberat intervenientei certificatul de urbanism nr. __/15Z/30.09.2020 pentru construire complex comercial, clădiri pentru birouri, amenajări exterioare, amenajări peisagistice şi spaţii verzi, realizarea de accesuri carosabile şi pietonale, organizare şantier, motiv pentru care înţelege să continue procedura legală în vederea obţinerii întregii documentaţii urbanistice în vederea construirii, în mod legal, a imobilelor, respectând pe deplin coeficienţii din Planul Urbanistic Zonal aprobat pentru __, astfel că justifică un interes referitor la admisibilitatea cererii de intervenţie principală.

A precizat că soluţia pronunţată în dosar va influenţa în mod crucial soarta demersurilor privind construirea şi va impacta în mod semnificativ situaţia comercială şi economică a acesteia.

Referitor la nulitatea cererii de chemare în judecată, a solicitat ca instanţa să dispună calificarea acţiunii formulate într-o contestaţie împotriva modalităţii de adoptare a HCGMB nr. 339/13.08.2020, „mascată” sub forma unei acţiuni în anulare a actului administrativ, acţiunea având rol publicitar în campania politică pe care o desfăşoară în mediul public, cauza acţiunii iniţiate fiind nereală, ilicită şi imorală. A mai arătat că se urmăreşte crearea unui avantaj politic în faţa oponenţilor politici prin manipularea opiniei publice cu privire la puterea efectivă pe care o are în susţinerea unui astfel de demers.

Cu privire la excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantei __, prin acţiunea introdusă reclamanta __ nu indica în mod concret, nicio încălcare a vreunui drept propriu sau interes legitim privat care ar fi fost încălcat prin adoptarea Hotărârii CGMB nr. 339/13.08.2020, ci eventual un interes public care nu este subsidiar unui interes privat. Prin raportare la dispoziţiile Legii 14/2003 a partidelor politice, a solicitat să se constate că partidele politice nu intră de plano în categoria organismelor sociale asmilate care pot promova acţiuni în contencios administrativ pentru că obiectul lor de activitate nu este reprezentat de protecţia drepturilor diferitelor categorii de cetăţeni sau, după caz, buna funcţionare a serviciilor publice administrative. __ nu reprezintă organism social interesat, neavând legitimare procesuală activă în acţiunea în contencios administrativ care formează obiectul prezentului dosar.

În ceea ce priveşte excepţia lipsei de interes a reclamantei __, a arătat că în speţa de faţă, reclamanta nu a justificat un drept sau un interes legitim propriu privat, ci exclusiv un interes legitim public care nu este subsidiar unui interes privat, motiv pentru care se impune respingerea acţiunii ca fiind formulată de o persoană fără interes.

Cu privire la adoptarea Hotărârii CGMB de către __ a arătat că CGMB, ca autoritate deliberativă, este compus din 55 de consilieri generali, din care 15 sunt membri delegaţi ai __, care au fost prezenţi la dezbateri şi au avut posibilitatea să formuleze obiecţiuni în cadrul procedurii de adoptare a hotărârii de consiliu local, însă nici măcar nu şi-au manifestat votul negativ toţi membrii __ mandataţi în CGMB.

Referitor la excepţia neîndeplinirii procedurii prealabile a cererii de intervenţie principală formulată de către intervenienţii principali __ şi __, a învederat că, anterior sesizării instanţei, intervenienţii aveau obligaţia să parcurgă procedura prealabilă şi să facă dovada acesteia potrivit art. 7 din Legea nr. 554/2004. Or, în cauză, lipsa dovezii parcurgerii acestei proceduri atrage sancţiunea inadmisibilităţii cererii de chemare în judecată, întrucât procedura prealabilă este însăşi o condiţie de exerciţiu a acţiunii civile.

În drept, a invocat disp. Legii nr. 554/2004, art. 61 alin. 3 şi urm. C.pr.civ.

În dovedire, a solicitat încuviinţarea probei cu înscrisuri.

Cererea de intervenţie a fost timbrată cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 50 lei (f. 51 vol. XXXVI).

La termenul de judecata din data de 08.12.2021 a fost depusa o cerere de interventie principala formulata de __ prin care a solicitat anularea în parte a HCGMB nr. 339/13.08.2020 care a aprobat PUZ Sector 2, strict în ceea ce priveşte reglementarea tramei stradale care vatămă dreptul de proprietate al intervenientei asupra imobilelor situate în Bucureşti, __ (f. 131-135 vol. XXXIII).

Cu privire la procedura prealabilă, a învederat că este contestat un act administrativ normativ care a produs efecte juridice şi a intrat în circuitul civil prin emiterea de acte administrative subsecvente, astfel că plângerea prealabilă nu este obligatorie.

În motivare, a arătat, în esenţă, că este titulara dreptului de proprietate cu privire la două imobile alăturate situate în Bucureşti, sector 2, situate în __.

A arătat că interesul judiciar şi calitatea procesuală activă se justifică prin aspectul că actul administrativ normativ contestat vatămă dreptul de proprietate al intervenientei asupra imobilelor descrise anterior, precum şi drepturile şi interesele legitime ale proprietarilor imobilelor limitrofe, motiv pentru care se impune anularea parţială a Hotărârii CGMB de aprobare a PUZ Sector 2.

A mai arătat că PUZ Sector 2 aprobat prin HCGMB nr. 339/13.08.2020 a stabilit trama stradală publică cu dublu sens peste proprietăţile private ale riveranilor fără îndeplinirea condiţiilor prevăzute de Legea nr. 33/1994, situaţie ce corespunde unei exproprieri mascate, nelegală şi nepermisă.

A precizat că realizarea tramei stradale – profilul transversal „C1”, plecând din __, cu ieşire în Bd. __ – ar fi practic lipsită de utilitate publică, însă ar afecta iremediabil proprietăţile private ale riveranilor, situaţie în care costurile de expropriere ar fi exorbitante şi ar afecta nepermis zona de protecţie V4 şi cadrul natural al Lacului __.

In drept cererea a fost intemeiata pe dispozitiile art. 62 C proc civ., art. 555 Cod civil.

Cererea de intervenţie a fost timbrată cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 50 lei (f. 136 vol. XXXIII).

La acelaşi termen de judecată, Tribunalul a dispus scoaterea din cauză a __ întrucât nu mai este parte în cauză (f. 183-184 vol. XXXIII).

La termenul de judecata din data de 12.01.2022 a fost depusa o cerere de interventie accesorie formulata de __ în interesul pârâtului __ prin care a solicitat respingerea cererii de chemare în judecată (f. 53-69 vol. XXXVI) şi în interesul pârâţilor __ şi __, astfel cum a precizat la termenul din 26.01.2022 (f. 9 vol. XXXVII).

În motivare, s-a arătat, în esenţă, că intervenienta este o societate înfiinţată în anul 1991 şi are ca obiect principal de activitate dezvoltarea imobiliară.

A învederat că deţine în proprietate 4 terenuri în suprafaţă totală de 76.272 mp. situate în str. __, __ şi a solicitat emiterea unei serii de certificate de urbanism cu privire la fiecare dintre loturile de teren deţinute, în acest sens fiind eliberate certificatele de urbanism nr. __/73”V”/15.09.2020, __/79”V”/15.09.2020, __/80”V”/15.09.2020, __/81”V”/15.09.2020 şi nr. __/82”V”/15.09.2020 în temeiul Planului Urbanistic Zonal al Sectorului 2, aprobat prin H.C.G.M.B. nr. 339/2020.

Cu privire la cererea de suspendare a executării HCGMB nr. 339/2020, intervenienta a arătat, în esenţă, că nu sunt îndeplinite condiţiile de caz bine justificat ori de pagubă iminentă prevăzute de art. 15 din legea nr. 554/2004. În ceea ce priveşte condiţia existenţei unui caz bine justificat, a arătat că nu există niciun element de fapt şi de drept apt să arunce o umbră de îndoială cu privire la legalitatea actului administrativ în discuţie, cu atât mai mult cu cât criticile formulate de reclamantă asupra fondului cauzei, din pricina modului general şi imprecis în care au fost formulate, nu pot fi analizate în cadrul unei cereri de suspendare a executării actului administrativ. Referitor la existenţa unei pagube iminente, a precizat că nu se poate construi exclusiv în baza documentaţiei de urbanism, respectiv a certificatelor de urbanism şi nu există un risc ca „spaţiile verzi să fie construite deja’’, întrucât prin PUZ Sector 2 nu a fost schimbată încadrarea urbanistică a terenurilor amenajate ca spaţiu verde.

Referitor la faptul că procedura de dezbatere publică şi transparenţă decizională a proiectului de hotărâre CGMB pentru aprobarea PUZ Sector 2 ar fi fost viciată, a învederat că Certificatul de urbanism nr. __/02.02.2020 la care face trimitere reclamanta nu este corect, respectiv nu este cel în baza căruia a fost iniţiată documentaţia de urbanism aferentă PUZ Sector 2, acesta fiind Certificatul de urbanism nr. __07.2017,

Modul de organizare a dezbaterilor publice şi informarea publicului asupra locului de desfăşurare şi a intervalelor orare au respectat legislaţia în vigoare. în plus faţă de anunţurile de pe paginile de internet ale __, __ şi al __ şi anunţurile din presa scrisă de largă circulaţie, au fost publicate articole pe platforme de socializare, au fost afişate panouri informative în cele mai circulate locaţii, s-au realizat sondaje sociologice (format fizic şi online), au fost trimise invitaţii către grupurile civice, către dezvoltatorii imobiliari, către reprezentanţi ai societăţii civile şi au fost trimise invitaţii către instituţiile interesate de a participa la grupurile de lucru organizate la sediul Agenţiei pentru Protecţia Mediului Bucureşti.

Aşadar, contrar celor susţinute de reclamantă, procedura de consultare a publicului a fost respectată, fiind publicate toate informaţiile şi documentele prevăzute de H.C.G.M.B. nr. 136/2012 privind aprobarea Regulamentului local de implicare a publicului în elaborarea şi revizuirea planurilor de urbanism sau de amenajarea teritoriului, fiind deopotrivă publicate răspunsurile la toate observaţiile transmise de cetăţeni, precum şi elemente suplimentare inclusiv materiale explicative scrise şi desenate, documentele ce au stat la baza propunerilor.

Referitor la raportul de mediu, au fost avute în vedere elemente complexe, comparativ între scenariul zero — în care reglementarea urbanistică a Sectorului 2 rămâne cea aprobată prin PUG Bucureşti în anul 2000 în corelare cu efecte din teritoriu produse prin PUZ S2 aprobat în 2003, dar şi a altor documentaţii de urbanism cu rol derogatoriu şi scenariile în care se aplică o nouă reglementare urbanistică.

Din acest punct de vedere, reclamanta nu indică argumente în susţinerea motivelor de pretinsă nelegalitate invocate.

În acest context, elementele care au făcut obiectul acordului de mediu şi care figurează pe planul avizat de Agenţia pentru Protecţia Mediului Bucureşti cu privire la spaţii verzi, protecţia apelor, alte măsuri care sunt relevante pentru domeniul protecţiei mediului, se regăsesc şi în planşa finală a PUZ Sector 2, aprobat prin H.C.G.M.B. nr. 339/2020.

Referitor la nerespectarea anumitor avize sau expirarea acestora, a arătat că avizele menţionate de reclamantă ca fiind expirate, ar fi avut presupusa dată de expirare, atât după demararea procedurii finale de dezbatere publică asupra proiectului de hotărâre, cât şi după instituirea stării de urgenţă pe tot teritoriul României prin Decretul nr. 195/16.03.2020 al Preşedintelui României. Or, prin art. 14 se prevede în mod expres: „Se menţine valabilitatea documentelor eliberate de autorităţile publice care expiră pe perioada stării de urgenţă”.

Referitor la lipsa planşei „Regim juridic şi circulaţia terenurilor”, a arătat că această planşă a fost elaborată şi întocmită conform prevederilor „Ghidului privind metodologia de elaborare şi conţinutul cadru al PUZ”, aprobat prin Ordinul MLPAT nr. 176/N/2000. Trebuie specificat că această planşă, împreună cu toate celelalte elemente specificate în __, fac parte din documentaţia tehnică care stă la baza elaborării PUZ. Totodată, a menţionat că în cadrul planşei de reglementări sunt cuprinse toate lucrările de utilitate publică, precum şi zonele afectate, planşa de reglementări însoţită de regulament reprezentând elementul integrator ai tuturor condiţionărilor, restricţiilor, permisivităţilor.

Referitor la lipsa suportului topografic sau cadastral actualizat, a arătat că documentaţia Planului Urbanistic Zonal aferent Sectorului 2 a fost întocmită pe suport cadastral, O.C.P.I. Bucureşti emiţând avizul favorabil de începere a lucrării, care confirmă corectitudinea datelor, precum şi Procesul-verbal de recepţie finală având anexate planşele vizate de acesta. Pe acest suport cadastral, avizat de către O.C.P.I. Bucureşti cu scopul înscris în procesul verbal, respectiv „emiterii Planului Urbanistic Zonal pentru unitatea teritorial administrativă a Sectorului 2 Municipiul Bucureşti” este identificată situaţia existentă, conform documentaţiilor cadastrale avizate.

Referitor la motivul de nelegalitate privind schimbarea de destinaţie a spaţiilor verzi, a arătat că terenurile la care se face referire în cererea introductivă reprezintă terenuri care au fost prevăzute ca spaţii verzi în PUG Bucureşti, dar care nu erau amenajate ca spaţii verzi nici la momentul aprobării PUG prin HCGMB nr. 269/2000 şi nu au fost amenajate ca spaţii verzi nici ulterior, fiind terenuri virane sau construite la data aprobării HCGMB nr 339/2020.

Legea specială în domeniul urbanismului, Legea nr. 350/2001, dispune că singurul document prin care se pot institui zone care nu pot fi modificate prin PUZ sau PUD este regulamentul local de urbanism aferent PUG, în care trebuie identificate cu claritate restricţiile şi zonele respective. În cazul de faţă, prin PUZ aprobat prin H.C.G.M.B. nr. 242/2020 nu s-au adus modificări/derogări niciunei zone care să fie reglementată cu astfel de restricţii prin RLU aferent PUG, fiind absurd, dar şi nelegal, să se prezume că art. 71 din OUG nr. 195/2005 instituie o interdicţie absolută şi perpetuă de modificare a regimului terenurilor prevăzute ca spaţii verzi prin documentaţii de urbanism prin alte documentaţii de urbanism.

În cazul de faţă, H.C.G.M.B. nr. 339/2020 pentru aprobarea PUZ Sector 2 a fost avizat de autorităţile publice şi de alte entităţi, conform legii şi aprobat de H.C.G.M.B. pentru teritoriul administrativ al Sectorului 2 situat în afara zonelor construite protejate.

Referitor la cifra de spaţiu verde pe cap de locuitor, este de subliniat că PUZ Sector 2 nu reglementează întreg teritoriul administrativ al Sectorului 2, fiind în afara ariei sale de reglementare zonele construite protejate, situate în principal spre zona centrală a Capitalei. Prin urmare, împărţirea suprafeţei U.T.R. de tip verde prevăzute în PUZ Sector 2 (422,53 ha) la numărul total de locuitori (aproximativ 372.000 locuitori), fără a include şi U.T.R. de tip verde din zonele protejate (31,6 ha) este eronată. Suprafaţa U.T.R. de tip verde în PUG era mai redusă, fiind de doar 394,96 ha (împreună cu zonele construite protejate, 426,56 ha). Prin urmare, prin PUZ Sector 2 se prevede o creştere a U.T.R. de tip verde faţă de PUG în suprafaţă de 27,57 ha.

Referitor la afirmaţia că nu se respectă procentul maxim 15% pentru construcţii prevăzut de RLU pentru zona spaţiilor verzi, art. 2 din RLU pentru zona V a spaţiilor verzi nu există în forma prezentată de către reclamantă, ci există pct.2 care face referire strictă la Utilizări admise cu condiţionări, în care nu există specificaţii privind modul de ocupare al terenurilor. Cu privire la alin (1) aferent V1- subzona parcurilor, spaţiilor verzi publice cu acces nelimitat, procentul de spaţii verzi respectă în mod integral şi indubitabil prevederile legale, acest aspect fiind chiar invocat în specificaţiile paragrafului după cum urmează (1) „10% conform art. 18 alin. 7 din Legea 24/2007 pentru intervenţiile noi asupra spaţiilor verzi identificate în cadrul U.T.R. V1″.

În ceea ce priveşte pretinsa încălcare a documentaţiilor de urbanism de rang superior, a arătat că limitele unităţilor teritoriale de referinţă (U.T.R.) şi reglementarea acestora a fost realizată în funcţie de specificul zonei, de infrastructura de transport şi edilitară existentă, de proiectele de investiţii publice în modernizarea infrastructurii propuse şi de modificările deja operate în ţesutul urban al zonei.

Referitor la argumentul în sensul că PUZ Sector 2 ar conţine contradicţii dintre piesele scrise şi piesele desenate, a arătat că actuala documentaţie de urbanism conţine reglementări adaptate structurii urbane existente, în corelare cu efectele produse în teritoriu de documentaţiile de urbanism anterioare, dar şi în raport de proiectele de dezvoltare şi modernizare a infrastructurii de transport propuse prin P.U.Z. Sector 2.

Cu privire la reglementarea urbanistică propusă pentru unele artere, analiza trebuie să coreleze prescripţiile generale şi specifice aplicabile conform R.L.U. aferent P.U.Z. – „Sector 2 şi totodată să ţină cont de caracteristicile curente ale structurii urbane atât din punct de vedere al organizării arhitectural-urbanistice cât şi al funcţiunilor aferente.

În ceea ce priveşte faptul că Planul Urbanistic Zonal ar fi nelegal întrucât ar opera o intrare în legalitate pentru construcţii edificate fără autorizaţie de construire, se arată că documentaţia de urbanism PUZ Sector 2 aprobată prin H.C.G.M.B. nr. 339/2020 nu operează intrarea în legalitate a unor construcţii, deoarece acestea au fost legal construite conform autorizaţiilor de construire.

Articolul la care face referire reclamantul a fost introdus în anul 2011, deci ulterior aprobării PUZ adoptat prin H.C.L. nr. 99/14.08.2003. Până în anul 2011 exista inclusiv această posibilitate, adică printr-o documnetaţie de urbanism să se analizeze posibilitatea de punere în legalitate a unor construcţii realizate fără sau cu nerespectarea autorizaţiei de construire.

Cu privire la faptul că acele construcţii au fost edificate pe spaţiul verde, această afirmaţie de asemenea este eronată, având în vedere că încadrarea urbanistică era de L1a (locuinţe individuale şi colective mici cu posibilitatea de suplimentare conform regulamentului) este cea din precedentul PUZ Sector 2. La momentul elaborării documentaţiilor de urbanism PUZ adoptat cu HCL NR.99/14.08.2003, OUG __ nu era adoptat, fapt pentru care nu se putea avea în vedere, mai mult acele terenuri nefiind spaţii verzi.

Cu privire la faptul că PUZ ar încălca Legea apelor nr. 107/1996 prin faptul că ar prevede construcţii pe malul lacurilor, a arătat că pe planşa de reglementări urbanistice a documentaţiei de urbanism este trasată zona de protecţie faţă de malul de lac, conform avizului de gospodărire a apelor obţinut de la autoritatea autorităţii administraţiei publice, precum si întreaga documentaţie avizată abilitată în acest sens şi în conformitate cu prevederile Legii Apelor nr. 107/1997, zonă cu interdictie de construire. __ inundabilă marcată cu linie fosforescentă este distinctă din punct vedere faptic şi juridic de zona de protecţie a malurilor de lac şi permite construirea îndeplinind anumite criterii stabilite prin R.L.U. aferent P.U.Z. Sector 2. Restricţiile de construibilitate în aceste două tipuri de zone au fost reglementate conform legislaţiei in vigoare. Pentru orice fel de intervenţii în aceste zone este impusă solicitarea prin certificatul de urbanism a obţinerii avizului de la autoritatea abilitată.

Referitor la criticile în sensul că Planul Urbanistic Zonal ar încălca avizul ALPAB nr. 9387/07.10.2019, referitor la obligaţia de expropriere a drumurilor de halaj care asigură accesul la malul apei Lacului __, a arătat că drumul de halaj menţionat de reclamantă, precum şi __ Ştrandul __, sunt propuse spre lărgire şi extindere, fiind reglementate ca circulaţii publice, făcând obiectul unui viitor transfer în domeniul public, fie prin donaţie, fie prin expropriere.

Privitor la faptul că PUZ Sector 2 ar încălca H.C.G.M.B. nr. 269/2000 privind aprobarea PUG, cu privire la administrarea malurilor lacurilor, a menţionat că prin PUZ aferent Sectorului 2 Bucureşti, pe baza studiului de inundabilitate, al avizului Apelor ____, şi acordului de mediu emis, a fost reglementată o zonă de protecţie a lacurilor în concordanţă cu prevederile Legii nr. 107/1996 a apelor.

Referitor la punerea în valoare a lacurilor şi cursurilor de apă prin amenajare peisagistică, R.L.U. aferent P.U.Z. Sector 2, art. 13. Zone cu valoare peisagistică şi zone naturale protejate reglementează atât modul de construire în proximitatea malurilor de lac, cât şi metode de protecţie şi amenajare a acestora.

În drept, a invocat disp. Legii nr. 554/2004, OUG nr. 195/2005, Legii nr. 24/2007, Legii nr. 350/2001, art. 61 alin. 1 şi 3, art. 63 C.pr.civ.

În dovedire, a solicitat încuviinţarea probei cu înscrisuri.

La termenul de judecata din data de 26.01.2022 a fost depusa o cerere de interventie accesorie formulată de __ în interesul pârâţilor __ şi __ (f. 12-15 vol. XXXVII) şi o cerere de intervenţie principala formulata de __, prin care a solicitat constatarea legalitatii Planului Urbanistic Zonal Coordonator Sector 2 aprobat prin Hotărârea Consiliului __ al Municipiului Bucureşti nr. 339 din data de 13.08.2020 (f. 22-25 vol. XXXVII).

In motivarea cererii de interventie principală formulata de __ s-a aratat că titularul cererii de interventie este domiciliat în Bucureşti, __, în __.

Ca rezident al Sectorului 2, aparţine categoriei subiecţilor de drept cărora li se adresează în mod direct acest act administrativ normativ, apt să producă efecte directe faţă de acesta. Menţinerea sau anularea PUZ-ului produce consecinţe directe privitoare la calitatea vieţii în regiunea în care domiciliaza. Ca locuitor al Sectorului 2 Bucureşti, are un interes personal în prezenta cauză întrucât urmăresc o dezvoltare urbană durabilă, corectă, care să conducă la creşterea economică consolidată a Sectorului 2, locul în care are domiciliul şi îşi desfăşoara mare parte din activităţi.

Consideră că aprobarea PUZ-ului este un act benefic, legal şi profitabil comunităţii locale, în acord cu legislaţia specială în vigoare în această materie. Din punct de vedere al oportunităţii, anularea Planului Urbanistic Zonal Sector 2 va reprezenta o măsură tributară intereselor politice, iar nu intereselor cetăţenilor. Anularea PUZ Sector 2 va duce la întârzierea momentului de incepere a dezvoltării Sectorului 2 cu cel puţin 3-4 ani, aceasta fiind perioada aproximativă necesară elaborării şi adoptării unui nou Plan Urbanistic Zonal coordonator. în această perioadă, se vor adopta PUZ-uri individuale sub influenţa unor diverse interese politice actuale, conduse de însuşi dl. __.

In drept cererea a fost intemeiata pe dispozitiile art. 61 C proc civ.

Pârâtii __ şi __ au depus note scrise cu privire la cererea de interventie principala formulata de __ prin care au aratat ca solicitarea acestuia este admisibila prin raportare la art. 61 alin. 2, art. 62 C proc civ, intervenientul putand fi prejudiciat de anularea documentatiei de urbanism PUZ Sector 2 care reglementeaza si patrimoniul acestuia.

Totodata in cazul in care instanta se va pronunta in sensul respingerii ca inadmisibila a cererii de interventie principala, avand in vedere ca aceasta tinde sa apere pozitia procesuala a paratilor, se poate analiza recalificarea acesteia potrivit art. 63 C pric civ ca cerere de interventie accesorie in favoarea paratilor.

La acelaşi termen de judecată, Tribunalul a admis în principiu cererea de intervenţie principală formulată de intervenienta __, a respins ca inadmisibilă cererea de intervenţie principală formulată de __, a admis în principiu cererea de intervenţie accesorie formulată de intervenienta __ în interesul pârâţilor __ şi __, a admis în principiu cererea de intervenţie accesorie formulată de intervenienta __ în interesul pârâţilor __ şi __ (f. 26-29 vol. XXXVII).

La data de 18.04.2022 prin serviciul registratura a fost depusa la dosarul cauzei o cerere de interventie accesorie formulata de __ prin care a solicitat admiterea cererilor de chemare in judecata formulate de reclamanţi, respectiv admiterea capătului de cerere privind suspendarea executării Hotărârii Consiliului __ al Municipiului Bucureşti nr. 339/13.08.2020 privind aprobarea Planului Urbanistic Zonal Sector 2 Bucureşti, precum si admiterea capătului de cerere privind anularea H.C.G.M.B. nr. 339/2020 (f. 128-129, 132-133 vol. XXXVII).

In motivarea cererii de interventie s-a aratat că titularul cererii de interventie este proprietar al terenului in suprafaţa -de 700 mp, situat in Bucureşti, sector 2, __, lot 1, identificat cu nr. cadastral __, CF __, pe care l-a achiziţionat prin contract de vanzare-cumparare autentificat sub nr. __/05.03.2021, in vederea edificării unei locuinţe unifamiliale. De la momentul dobândirii imobilului descris mai sus, a început demersurile necesare in vederea construirii unei locuinţe, solicitând eliberarea unui certificat de urbanism. In Certificatul de urbanism eliberat sub nr. __/05.05.2021 de Primăria __ Bucureşti, la capitolul __ de instituire a unui regim de construire special stabilita prin PUZ Sector 2, se menţionează ca imobilul proprietatea subsemnatului este situat in zona de lărgire a străzii __ si terenul este posibil sa fie afectat si de calea de circulaţie -aleea de legătură intre __ si __ propusa conform PUZ __ de legume Fundeni, preluat in PUZ Sector 2 aprobat in 2003 si prelungit in 2013, ulterior preluat sin PUZ Sector 2 aprobat in 2020. După cum se poate observa, certificatul de urbanism anexat a fost eliberat conform reglementarilor documentaţiilor de urbanism printre care si documentaţia de urbanism PUZ -Sector 2 aprobat prin H.C.G.M.B nr. 339/13.08.2020, __ in vedere ca prin aceasta documentaţie de urbanism imi este grav afectat dreptul de proprietate pe care l-a dobândit in mod legal cu scopul de a edifica o casa de locuit, aflandu-se acum in imposibilitatea de a nu putea construi pe acest teren, iar dreptul de a se folosi de imobil depinde de anularea acestui PUZ.

Se impune suspendarea executării actului administrativ in discuţie, fiind Îndeplinite condiţiile legale, inclusiv aceea a producerii unui prejudiciu material, intrucat terenurile nu pot fi utilizate in scopul pentm care s-au dobândit. In ceea ce priveşte cererea de anulare a HCGMB nr. 339/2020, va rugam sa observaţi ca este motivata si argumentata, procedura de dezbatere publica si transparenta fiind viciata. Totodată, actuala documentaţie de urbanism nu este adaptata structurii urbane existente, nu tine cont de documentaţia anterioara, iar proiectele propuse nu pot funcţiona avand in vedere caracteristicile actuale ale zonelor afectate. Documentaţia PUZ sector 2 nu a avut in vedere informaţii actualizate din cadastru si din cartea funciara, situaţia din teren fiind alta faţă de cea menţionata in PUZ sector 2.

In drept cererea a fost intemeiata pe dispozitiile art. 61 alin. (1) şi (3) , art. 63 Cod proc.civ.

In probatiune au fost atasate inscrisuri: extras de Carte Funciară, certificat de urbanism eliberat de Primăria __.

Pârâtii __ şi __ au depus note scrise cu privire la cerere de interventie accesorie formulata de __ prin care a solicitat respingerea cererii de interventie accesorie in principal ca inadmisibila, iar in subsidiar ca neintemeiata.

In acest sens a aratat că natura juridica a cererii depuse este aceea a unei interventii principale si nu accesorii.

Totodata potrivit legislatiei in vigoare, la efectuarea operatiunilor notariale petentul ar i trebuit sa solicite certificat de urbanism in scop informativ pentru a fi informat aspua situatiei imobilului in cauza.

In drept a invocat dispozitiile art. 61 alin. 1 C proc civ, art. 29, art. 47 din Legea nr. 350/2001.

La termenul de judecata din data de 02.06.2022 a fost depusa o cerere de interventie principala formulata de __ (f. 33-40 vol. XXXVIII) prin care a solicitat:

– admiterea cererii de intervenţie în nume propriu având în vedere justificarea unui drept propriu pentru admiterea acesteia,

– anularea în parte a Hotărârii CGMB nr. 339 din data de 13.08.2020 privind aprobarea Planului Urbanistic Zonal Sector 2, Bucureşti, strict în ceea ce priveşte reglementarea tramei stradale care vătăma dreptul de proprietate al acesteia asupra imobilelor situate în Bucureşti, __: (i) nr. CF vechi: __ şi nr. cadastral vechi: __ şi (ii) nr. CF vechi: __ şi nr. cadastral vechi: __, şi Bucureşti, Şos. __: nr. CF vechi: __ şi nr. cadastral vechi __; cu obligarea pârâtelor la plata cheltuielilor de judecată.

In motivarea cererii de interventie s-a aratat că prin Hotărârea CGMB nr. 339 din data de 13.08.2020 privind aprobarea Planului Urbanistic Zonal Sector 2. Bucureşti pârâtele au reglementat un drum public cu două sensuri pe proprietatea __, astfel cum rezultă din extrasul Planşei de reglementări PUZ Coordonator Sector 2

Admiterea prezentei cereri de intervenţie în nume propriu şi anularea actului administrativ reprezentat de HCGMB nr. 339/13.08,2020 se impune ca urmare a emiterii de către instituţia publică emitentă, şi a utilizării de către pârâti a unor date, şi informaţii incorecte, false şi voit eronate cu consecinţa producerii unor efecte juridice favorizau te acestora, şi care sunt generatoare de prejudicii __.

Conform planşei de reglementări a PUZ Coordonator Sector 2, ataşată la prezenta ca Anexa 6. ca o derogare de la PUG Bucureşti, este impusă traversarea Proprietăţii de o tramă stradală publică cu două sensuri. Practic, prin efectul derogator al PUZ Coordonator Sector 2 Proprietatea este separată de un teren proprietate publică, printr-o trasare discreţionară din partea autorităţilor publice locale, efectul acestei acţiuni fiind împiedicarea __ de a utiliza Proprietatea potrivit propriilor interese

Prin adoptarea PUZ Coordonator Sector 2 s-a produs, fără putinţă de tăgadă, o expropriere în fapt a Proprietăţii prin derogarea de ia PUG Bucureşti: Prin voinţa discreţionară a autorităţii publice locale s-a produs transferul în domeniu public al unei părţi din proprietate suprapuse cu trama stradală proiectată în planşa de reglementări a PUZ Coordonator Sector 2; Reclamanta este astfel lipsită de atributele dreptului de proprietate asupra părţii din Proprietate expropriate în fapt, fără o procedură formală de expropriere şi fără o justă şi prealabilă despăgubire

In drept, cererea a fost intemeiata pe dispozitiile art. 33, art, 61 alin. (2), art. 62 alin. (1) – (2) C proc civ. art. 1 alin. (1). art. 2 alin. (1) lit. a), p) şi r). art. 7 alin. (5), art. 8 alin. (1). art. 11 alin. (4) teza ultimă şi art. 18 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 554/2004.

In probatiune, au fost atasate inscrisuri.

La acelasi termen de judecata din data de 02.06.2022. a fost depusa la dosarul cauzei o cerere de interventie accesorie in sprijinul paratilor __, __ şi __, formulata de __ (f. 144-182 vol. XXXVIII), prin care a solicitat:

– admiterea în principiu a cererii de intervenţie accesorie, prin încheiere motivată.

– în principal, respingerea acţiunea reclamatei __ şi cererii de intervenţie principală formulată de __, ca efect al admiterii excepţiilor.

– în subsidiar, pe fond, respingerea acţiunii reclamantei şi intervenţiei principale, ca neîntemeiate, implicit, admiterea cererii de intervenţie accesorie formulată de __.

In motivarea cererii de interventie s-a aratat că __ este persoană juridică, de drept privat, fără scop patrimonial, constituită în temeiul O.G. nr. 26/2000 privind asociaţiile şi fundaţiile, fiind înscrisă în Registrul Asociaţiilor ia judecătoria Sectorului 2, care funcţionează şi este organizată în conformitate cu Statutul şi Actul constitutiv al Asociaţiei.

Principalele obiective ale __ sunt prevăzute la art. 8 din Statut, între care: – respectarea legalităţii ia nivelul administraţiei publice şi al serviciilor publice administrative – alin. (2); – respectarea drepturilor cetăţenilor prevăzute în Constituţie şi reglementate în legiie interne şi convenţiile internaţionale, precum şi respectarea drepturilor omului ~ alin.(8); – dezvoltarea durabilă, armonioasă si eficientă a Municipiului Bucureşti – alin. 10.

In drept cererea a fost intemeiata pe dispozitiile art. 2 alin. (1) lit. s din Legea nr. 554/2004 , art. 63 alin 1, art. 148 alin. 1 C proc civ, art. 206 alin.(2) din Codul Civil.

In probatiune au fost atasate inscrisuri : încheiere din 29.05.2013 – dobândire personalitate juridică__, Certificat de înscriere __ nr.111/26.06.2013, Statutul __.

La data de 06.06.2022, a fost depusa la dosarul cauzei o cerere de interventie principală formulata de __ (f. 16-17 vol. XXXIX), prin care a solicitat:

– admiterea în principiu a cererii de intervenţie principală.

– respingerea acţiunii reclamantei __ ca neîntemeiată

Prin Incheierea din data de 09.06.2022 Tribunalul a respins atat cererea de interventie principală formulată de către __, cat si cererea de interventie accesorie in sprijinul reclamantilor formulata de __ ca inadmisibile (f. 2-11 vol. XXXIX)

La data de 28.09.2022 prin serviciul registratura, pârâtii __ şi __ Bucureşti au depus note scrise faţă de cererea de intervenţie accesorie formulată de __ depusă la termenul din data de 02.06.2022, prin care a solicitat admiterea în principiu a acesteia, arătand că intervenienta justifică un interes propriu, distinct de cel al părţii pe care o apără, adică urmează să obţină un folos pentru sine şi nu numai pentru partea pentru care intervine. In acest sens, potrivit dispoziţiilor art. 7 din Statut, scopul Asociaţiei __ este să vegheze şi să contrubuie la buna funcţionare a autorităţilor administraţiei publice şi a serviciilor publice administrative, în vederea protejării intereselor legitime publice şi/sau private, sens în care intervenienta accesorie este un organism social interesat. Față de aceste considerente, apreciaza că intervenienta __ îndeplineşte toate condiţiile privind admisibilitatea în principiu a cererii de intervenţie accesorie, aşa cum a fost formulată

Totodata pârâtii __ şi __ au depus note scrise faţă de cererea de intervenţie principală, formulată de societatea __, prin care a solicitat respingerea acesteia ca inadmisibilă, iar în cazul în care instanţa va încuviinţa în principiu cererea de intervenţie, respingerea acesteia ca neîntemeiată.

In acest sens a aratat că posibilitatea de a elimina trama stradală de pe terenul reclamantei se poate realiza doar printr-o acţiune distinctă în instanţă de anulare în parte a PUZ închidere __ -Tronson 3, ce ar putea elimina prin subsecventă acea zonă si din PUZ Sector 2

Practic şi ia data prezentei, deşi PUZ Sector 2 nu operează şi nu creează efecte juridice în teritoriu, terenul intervenientei este reglementat identic în PUZ închidere __-Tronson 3, de unde rezultă că PUZ S2 nu a introdus niciodată sarcini suplimentare faţă de cele care erau cunoscute anterior de către reclamantă, sarcini care nu au fost contestate niciodată.

Intervenienta nu a solicitat niciodată modificarea modului de organizare a circulaţiei/tramei stradale în zona respectivă, nici în __ când a fost modificat şi adoptat PUZ închidere __-Tronson 3, nici în perioada de 8 ani de monitorizare’a aplicării acestuia şi nici pe toată perioada de dezbateri publice, consultări privind elaborarea, avizare şi adoptarea PUZ S2.

Proprietatea reclamantei nu a fost reglementată prin PUZ S2, ci prin PUZ închidere __-Tronson 3 cuprins între Şoş __ şi Şoş ____ adoptat prin FICGMB __/28.11.2013 modificat prin HCGMB 292/27.11.2014 . Acest aspect este menţionat fără nici un dubiu în Regulamentul local de urbanism al PUZ S2 -ANEXA 5-PUZ-uri aprobate, în vigoare- documentaţii P.U.Z. aprobate, în vigoare preluate conform reglementărilor adoptate.

In acelasi timp, paratii __ şi __, au depus intampinare faţă de cererea de chemare in judecata conexata din dosarul nr. __/3/2021, prin care au solicitat respingerea cererii de chemare in judecata ca neintemeiata cu consecinta mentinerii dispozitiilor HCGMB nr. 339/13.08.2022.

Având in vedere momentul procesual, la termenul de judecata din data de 29.09.2022 celelalte parti prezente in sedinta publica au invocat exceptia tardivitatii depunerii intampinarii.

La acelasi termen de judecata din data de 29.09.2022. a fost depusa la dosarul cauzei o cerere de interventie accesorie in sprijinul paratilor __, __ şi __, formulata de __ (f. 95-108 vol. XXXIX) prin care a solicitat:

– admiterea în principiu a cererii de intervenţie accesorie formulata în favoarea pârâţilor__ , __, __ şi __;

– respingerea cererii de chemare în judecată in principal, în temeiul excepţiilor procesuale invocate, astfel cum vor fi acestea dezvoltate ulterior, şi, in subsidiar, ca neîntemeiată

In motivarea cererii de interventie s-a aratat că __ deţine un teren situat în Str. __ nr. __ (lot 1/1) si nr. __ , __, Bucureşti, identificat în Cartea Funciară sub numărul cadastral __, având suprafaţa totală de 1169 mp. Societatea a început o investiţie imobiliară asupra Terenului în scopul extinderii __ a __ prin realizarea de lucrări de construire a unei clădiri de birouri având regimul de înălţime P + M + 7E + E8r + Eth, post/posturi trafo.

Interesul legitim al __ de a interveni în acest dosar este susţinut de pozitia exprimata de __, care a comunicat opinia instituţiei pe care o conduce cu privire ia împiedicarea emiterii documentaţiilor de urbanism, în contextul existenţei unor litigii cu privire la efectele şi validitatea hotărârilor CGMB care aprobă Planuri Urbanistice Zonale, precum si pozitia exprimata de __, din care reiese faptul ca aceasta ia în considerare potenţiale efecte ale hotărârii judecătoreşti de suspendare a efectelor HCGMB nr. 339/2020 asupra procesului de aprobare şi emitere a documentaţiei PUD solicitate de __, deşi admite, deopotrivă, că __ a depus o documentaţie completa în scopul avizării şi al aprobării PUD pentru __.

Suplimentar interesul __ de a interveni în prezentul dosar este susţinut şi prin prisma promovării demersului judiciar ce formează obiectul dosarului nr. __/3/2022, aflat pe rolul Tribunalului Bucureşti, în scopul obligării autorităţilor locale competente la parcurgerea tuturor etapelor prevăzute de lege în scopul avizării şi al aprobării documentaţiei PUD.

Soluţia pronunţată în prezentul dosar ar putea afecta posibilitatea practică a Societăţii de a şi valorifica prerogativele dreptului de proprietate asupra Terenului si a altor imobile din __ în sensul întârzierii sau al împiedicării, după caz, a realizării Proiectului.

A invocat exceptia lipsei calitatii procesuale active a __ şi exceptia lipsei de interes a __ aratand că __ reprezintă un partid politic, persoana juridică de drept public, înfiinţată în scopul de a dezvolta __ pe baze, principii şl reiaţii sociale echitabile, prin promovarea integrităţii, a meritocratiei, a competenţei şi a coeziunii sociale, atât în interiorul său, cât şi în societatea românească, prin respectarea legii, printr-o administraţie publica eficientă şi printr-o competiţie economică echitabilă, care să asigure creşterea substanţială a calităţii vieţi; românilor. __ mult decât atât, __ urmăreşte exclusiv obiective politice

În ceea ce priveşte fondul cauzei, poziţia __ este în sensul susţinerii valabilităţii HCGMB nr. 339/2020

In drept cererea a fost intemeiata pe dispozitiile art. 1, art. 8 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 , art. 33, art. 36, art. 37, art. 61 alin. 1 si 3, art. 63 C proc civ,

In probatiune au fost atasate inscrisuri : Extrasul nr. __/81 din 1S.CJ5.2022 emis de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului cu privire la societatea __, Extrasul de carte funciară cu privire ia terenul situat în Str. __ fir. 313-321 (lot 1/1) şi nr. 313-315, __, Bucureşti, Certificatul de urbanism nr. 1552/99.v din data 13.10.2020, emis de Primăria Sectorului 2 Bucureşti, Cererea din data de 30.03.2022,, depusă de __ la Primăria Sectorului 2 pentru avizarea si aprobarea PUD Promenada, Adresa nr. 58753 din 26,04.2022, emisă de Primăria Sectorului 2 – Direcţia Urbanism, Cadastru şi Gestionare Teritoriu, Adresele nr. 1744/25.02.2022 şi nr. 43333/15.04.2022, emise de Primarul Generai al Municipiului Bucureşti.

Prin Incheierea din data de 06.10.2022 pronuntata in dosarul nr. __##/3/2020 (f. 117-128 vol. XL), Tribunalul:

– a admis exceptia tardivitatii intampinarii depuse la termenul din data de 29.09.2022 de catre paratii __ şi __, cu privire la cererea conexata din dosarul nr. __/3/2021;

– a admis în principiu cererea de interventie principala formulata de __S.A.;

– a respins cererea de intervenție accesorie formulată de __, ca inadmisibilă.

La termenul de judecată din data de 24.11.2022, a fost depusa la dosarul cauzei o cerere de interventie accesorie in sprijinul paratilor __ şi __, formulata de Societatea __ (f. 190-200 vol. XL – f. 1-16 vol. XLI) prin care a solicitat:

– admiterea în principiu a cererii de intervenţie accesorie formulata în favoarea pârâţilor __ şi __ ;

– respingerea cererii de chemare în judecată şi respingerea cererii de intervenţie acccesorie formulată de __, ca urmare a excepţiilor invocate;

– respingerea cererii de chemare în judecată şi respingerea cererii de intervenţie acccesorie formulată de __, ca neîntemeiate şi, în consecinţă, menţinerea PUZ-Sector 2 probat prin HCGMB nr. 339/13.08.2020;

– admiterea cererii de intervenţie, urmare a respingerii cererii de chemare în judecată şi intervenţiei principale.

In motivarea cererii de interventie s-a aratat că societatea __ este o societate din grupul de firme __, controlat de societatea principală, __ S.A., şi deţine un teren intravilan situat în __ (anterior Şos. __), __, Bucureşti, identificat în Cartea Funciară sub numărul cadastral __, având suprafaţa totală de 5.627 mp., terenul fiind achiziţionat exclusiv în scopul dezvoltării.

Urmare a cererii înregistrate de societate la data de 20.08.2020 pentru amplasamentul terenului, __ a emis certificatul de urbanism nr. __/66 G din 18.09.2020, fiind emis în scopul „construire imobil cu funcţiunea de locuinţe colective, spaţii comerciale şi servicii la parter, precum şi alte dotări complementare, cu regim de înălţime 2S+P+14E+Etaj Tehnic, organizare de şantier şi împrejmuire, elaborarea documentaţiei pentru autorizarea executării lucrărilor de construire solicitate. Certificatul de urbanism a fost emis în temeiul reglementărilor documentaţiilor de urbanism, respectiv PUG aprobat prin HCGMB nr. 269/2000 şi PUZ Sector 2 aprobat prin HCGMB nr. 339/13.08.2020.

Ulterior obţinerii tuturor documentelor solicitate prin Certificatul de Urbanism, __ Bucureşti a emis autorizaţia de construire nr. __/13.10.2022 prin care s-a autorizat executarea lucrărilor de construire pentru „ansamblu de clădiri cu funcţiunea de locuinţe colective, spaţii comerciale şi servicii la parter, precum şi alte dotări complementare, cu regim de înălţime 2S+P+14E+Etaj Tehnic, organizare de şantier şi împrejmuire”.

Conform informărilor transmise către Primăria __ şi către Inspectoratul de Stat în Construcţii la data de 18.10.2022, lucrările de construcţii realizate în baza autorizaţiei de construire au fost începute la data de 28.10.2022, ora 08:00, şi, prin urmare, este interesul acestora să susţină poziţia pârâţilor __ al şi __.

Astfel, în situaţia în care instanţa investită cu soluţionarea prezentei cauze ar admite cererea de chemare în judecată şi cererea de intervenţie principală, ar anula PUZ Sector 2, inclusiv în legătură cu reglementarea aferentă terenului acestei societăţi, în ciuda faptului că motivele de nelegalitate invocate de reclamantă şi intervenienta principală nu vizează aspecte care să fie incidente şi în privinţa terenului acestora.

A invocat exceptia lipsei calitatii procesuale active a __ şi exceptia lipsei calităţii procesuale active a intervenientei principale __, excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a __ şi a învederat că este inadmisibilă poziţia procesuală a __, întrucât acesta şi nici autoritatea executivă primarul general nu au căderea legală să conteste hotărârile autorităţii deliberative CGMB.

În ceea ce priveşte fondul cauzei, poziţia __ S.R.L. este în sensul susţinerii valabilităţii HCGMB nr. 339/2020.

In drept cererea a fost intemeiata pe dispozitiile art. 63 C proc civ.

In probatiune au fost atasate inscrisuri: Extrasul nr. 2388246 din 23.11..2022 emis de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului cu privire la societatea, Extrasul de carte funciară cu privire la terenul situat în __ (anterior Şos. __), __, Bucureşti, Certificatul de urbanism nr. __/66.G din data 18.09.2020, emis de Primăria Sectorului 2 Bucureşti, Autorizaţia de construire nr. __/13.10.2022, comunicare privind începerea execuţiei lucrărilor (f. 190 vol. XL- f. 46 vol. XLI).

Prin Încheierea din data de 29.11.2022 pronunţată în dosarul nr. __/3/2020, Tribunalul a admis cererea de interventie accesorie in sprijinul paratilor __, __ şi __, formulata de __ SRL (f. 50-58 vol. XLI).

La data 15.02.2023, societatea __ a formulat cerere de intervenţie accesorie in sprijinul paratilor (f. 89-92 vol. XLI).

În motivarea cererii de intervenţie s-a arătat, în esenţă, că a demarat un proiect de investiţii constând in construirea unui ansamblu de clădiri cu regim mixt – locuinţe colective, spatii comerciale si de recreere, clinica, hotel – cu regim de inaltime variabil, de la S+P+6E pana la S+F+12E.

In acest sens, la data de 01.02.2021 a depus la sediul Primăriei Sectorului 2 – Direcţia Urbanism, Cadastru si Gestionare Teritoriu, Serviciul Autorizare si Documentaţii Urbanism documentaţia înregistrata sub nr. __/01.02.2021, in vederea emiterii unui certificat de urbanism pentru investiţia situata in __, NC __, cu încadrare in reglementările urbanistice aprobate prin H.C.G.M.B. nr.339/13.08.2020 prin care s-a aprobat Planul Urbanistic Zonal Sector 2.

Ulterior depunerii acestei documentarii, la data de 26.02.2021, a fost adoptata H.C.G.M.B. nr.65/26.02.2021 prin care s-a hotarat suspendarea H.C.G.M.B. nr.339/13.08.2020.

La data de 01.09.2021 C.G.M.B a adoptat Hotararea nr. 270 prin care modifica Hotararea nr.65/26.02.2021 in sensul ca, clarifica modul de aplicare a dispoziţiilor acestei din urma hotarari in ceea ce priveşte modul de soluţionare a dosarelor/cererilor de emitere a certificatelor de urbanism in perioada se suspendare a PUZ Sector 2.

Tinand seama de Hotararea C.G.M.B. nr.270/01.09.2021, precum si de adresa __ al Mun. Bucureşti nr.6714/14.09.2021, prin care se preciza expres ca certificatele de urbanism care vor fi emise pe perioada suspendării HCGMB nr.339/2020 trebuie emise in baza documentaţiilor de urbanism valabile pentru respectivele terenuri inainte de aprobarea HCGMB nr.339/2020, chiar daca cererea pentru emiterea respectivelor certificate a fost anterioara HCGMB nr.65/2021, la data de 29.09.2021 Primaria Sectorului 2 a eliberat Certificatul de Urbanism nr.939/58 „F” prin care se arata expres ca ” .„poate fi utilizat in scopul declarat pentru avizul de oportunitate si aprobare PUZ. Dupa avizare/aprobare se va solicita un certificat de urbanism nou pentru stabilirea documentaţiei in vederea autorizării”, iar la pct.5 din certificat, care are in vedere documentele aferente cererii de emitere a autorizaţiei de construire/desfiintare, se arata expres ca ” … nu este cazul” intrucat trebuie elaborate Planul Urbanistic Zonal”.

La data de 16.11.2021 a solicitat Primăriei Sector 2 revocarea acestui certificat de urbanism.

La data 10.12.2021, prin adresa nr.182.021 Primaria __ i-a comunicat ca acest certificat a fost emis in conformitate cu prevederile legale raportat atat la Hotararea C.G.M.B. nr.270/01.09.2021, cat si la adresa Primarului __ nr. 6714/14.09.2021, amintita mai sus.

__ de acest răspuns, s-a adresat proiectantului si reprezentantului său, respectiv __ in sensul de a face demersurile necesare pentru clarificarea acestei probleme.

Prin adresa inregistrata la Primaria Sector 2 sub nr.223775/15.11.2022, __ a solicitat îndreptarea erorii materiale a a acestui certificat de urbanism, aratand in principal ca documentaţia pentru eliberarea certificatului de urbanism a fost depusa anterior suspendării Planului Urbanistic Zonal al Sectorului 2.

Chiar daca cererea sa a fost argumentata si probata, prin adresa nr.223775/15.12.2022 Primaria Sector 2 – Direcţia Urbanism, Cadastru si Gestionare Teritoriu a comunicat ca: Certificatul de urbanism a fost redactat si emis in baza documentaţiei de urbanism in vigoare si la data emiterii, nu numai la data depunerii cererii in conformitate cu art. 31 din Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului si urbanismului, care prevede expres necesitatea ca documentaţia de urbanism sa fie valabila si la momentul iniţierii certificatului de urbanism, indiferente de momentul depunerii cererii.

În drept, a invocat disp. art. 61 şi art. 63 Cod procedură civilă.

În probaţiune, a solicitat încuviinţarea probei cu înscrisuri.

Prin Încheierea din data de 03.03.2023 pronunţată în dosarul nr. __/3/2020, Tribunalul a respins ca inadmisibilă cererea de interventie accesorie in sprijinul paratilor __, __ al Municipiului Bucuresti şi __ al Municipiului Bucuresti, formulata de __ SRL (f. 72-81 vol. XLI).

În şedinţa publică din data de 16.03.2023 pronunţată în dosarul nr. __/3/2020, Tribunalul a respins ca inadmisibilă cererea de intervenţie voluntară accesorie formulată de societatea __, a respins cererea de amânare formulată de către intervenienţi, __, __ şi de către alte părţi, a respins excepţia autorităţii de lucru judecat invocată ca neîntemeiată, a respins cererea de suspendare a judecății cauzei până la soluționarea definitivă a dosarului nr. __/3/2022 ca neîntemeiată, a dispus amendarea societăţii __ cu amendă judiciară în cuantum de 1000 de lei, pentru formularea cu rea-credinţă a cererii de intervenţie în scopul tergiversării judecării cauzei, întrucât, deşi apărătorul acestei interveniente a fost prezent în sala de judecată încă de la începutul şedinţei de judecată, acesta a înţeles să depună cererea de intervenţie în şedinţa publică după ce au fost puse în discuţie în prezenta şedinţă excepţii procesuale, precum şi alte incidente procesuale, fiind depusă după aproximativ 2 ani şi jumătate de la introducerea procesului şi fiind însoţită doar de o cerere de emitere a certificatului de urbanism, iar pentru societatea __ (din acelaşi trust), cu acelaşi reprezentant convenţional, instanţa respinsese cererea de intervenţie ca inadmisibilă la data de 03.03.2023, astfel că __ avea cunoştinţă de prezentul proces, motiv pentru care, şi faţă de considerentele expuse la acest termen de judecată, instanţa nu a luat în considerare cererea de intervenţie accesorie formulată de către societatea __ (f. 54-58 vol. XLIV).

La termenul de judecată din data de 07.04.2023, Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a IX-a Contencios Administrativ şi Fiscal a respins cererea de suspendare a judecării procesului, cerere formulată în temeiul art. 143 alin. 1 teza a II-a C.pr.civ, ca neîntemeiată.

La termenul de judecată din data de 19.04.2023, Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a IX-a Contencios Administrativ şi Fiscal a respins cererea de strămutare formulată de intervenienta __, ca neîntemeiată.

La data de 25.04.2023, societatea __ a formulat cerere de intervenţie accesorie favoarea __, __ şi __ (f. 32-34 vol. XLV).

În motivare, a arătat, în esenţă, că este o societate care realizează dezvoltări imobiliare premium în __, Ungaria şi __, având ca obiect principal de activitate cod CAEN 4110 (Dezvoltare/promovare imobiliară). A arătat că a finalizat şi are în curs de realizare o serie de proiecte imobiliare în Sectoarele 1 şi 2 şi este proprietara mai multor parcele de teren, inclusiv în __, printre care şi a unei parcele în suprafaţa de 512 mp situată pe __. În acest scop, pentru aducerea la îndeplinire a obiectului de activitate, prin cererea depusă la registratura Primăriei __ în data de 14 martie 2023 şi înregistrată sub nr. 49776, a solicitat emiterea unui certificat de urbanism pentru „construire imobil S+P+2+3 retras, împrejmuire, utilităţi, organizare şantier”. Cu alte cuvinte, __ intenţionează să edifice un proiect imobiliar şi a efectuat demersurile necesare elaborării documentaţiei pentru autorizarea executării lucrărilor de construire. În acest cadru, formularea prezentei cereri de intervenţie accesorie este justificată de însuşi contextul actul în care instanţele au decis iniţial suspendarea şi ulterior respingerea cererii privind anularea H.C.G.M.B. nr. 339 din 13 august 2020.

A mai învederat că în prezent, PUZ Sector 2 nu mai este suspendat, fiind astfel un act normativ în vigoare, astfel încât cererile pentru emiterea documentaţiilor de urbanism şi a actelor în materie de edificare vor fi soluţionate în baza PUZ Sector 2. Inclusiv cererea sa urmează a fi soluţionată în baza PUZ Sector 2, conform art. 2 alin. (2) din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, întrucât la data depunerii cererii, PUZ Sector 2 nu este suspendat/anulat, fiind astfel un act valabil şi îşi produce efecte juridice depline. Atât timp cât legalitatea PUZ Sector 2 este contestată în prezentul dosar, iar Cordia urmează să obţină un certificat de urbanism în baza PUZ Sector 2, societatea justifică un interes personal, legitim, născut şi actual pentru a susţine legalitatea actului administrativ normativ.

În probațiune, a depus înscrisuri.

În şedinţa publică din data de 27.04.2023 pronunţată în dosarul nr. __/3/2020, Tribunalul a respins cererea de amânare pentru angajare apărător formulată de intervenienta __ ca neîntemeiată, a respins ca neîntemeiate cererile de amânare solicitate de către intervenientele __ S.R.L. și __, a dispus amendarea societăţii __ cu amendă judiciară în cuantum de 1000 de lei, pentru formularea cu rea-credinţă a cererii în scopul tergiversării soluționării cauzei, în temeiul art. 187 alin. 1 pct. 1 lit. a) coroborat cu art. 12 alin. 2 Cod procedură civilă, drept pentru care nu a luat în considerare cererea de intervenţie accesorie formulată de către societatea __, a dispus amendarea societăţii __ cu amendă judiciară în cuantum de 1000 de lei, pentru formularea cu rea-credinţă a cererii în scopul tergiversării soluționării cauzei, drept pentru care nu a luat în considerare cererea de intervenţie accesorie formulată de către această societate, toate pentru considerentele arătate pe larg în şedinţa publică de la acea dată.

Tot la acelaşi termen de judecată, instanţa a pus în discuţia părţilor cererea de renunțare la judecată formulată de reclamantul __ din cererea conexă din dosarul nr. __/3/2021, a dispus unirea tuturor excepţiilor cu fondul cauzei, respectiv: excepţia netimbrării cererii de intervenţie principală formulată de __, excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantei __, excepţia nulităţii cererii de chemare în judecată formulată de reclamanta __, excepţia lipsei de interes a reclamantei __, excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului __, excepţia lipsei calităţii procesuale active şi excepţia lipsei de interes a intervenientei Fundaţia __, excepţia neîndeplinirii procedurii prealabile a cererilor de intervenţie principale formulate de către intervenienţii __ şi __, a încuviinţat pentru părţi proba cu înscrisurile aflate la dosarul cauzei şi a respins proba cu expertiză tehnică judiciară şi emiterea unei adrese către Institutul Naţional de Statistică solicitate de către intervenienta __S.R.L, ca neutile soluţionării cauzei.

Analizând actele si lucrările dosarului, tribunalul reține următoarele:

În fapt, prin Hotărârea nr. 339 din data de 13.08.2020 a pârâtului Consiliul ___ al Municipiului București a fost aprobat Planul Urbanistic Zonal – PUZ Sector 3 București în conformitate cu avizul Arhitectului Șef nr. 23/13.03.2020, prevăzut în anexa nr. 1, planul de reglementări urbanistice – vizat spre neschimbare, prezentat în anexa nr. 2, Regulamentul Local de Urbanism, reprezentând anexa nr. 3 și Raportul informării și consultării publicului nr. 2951/13.03.2020, reprezentând anexa nr. 4 (f. 28-30 vol. I). Planşa de zonificare a PUZ Sector 2 a avut mai multe variante pe parcursul procedurii de elaborare a planului urbanistic. Un aspect important îl reprezintă faptul că Planşa de zonificare a PUZ Sector 2 adoptată prin HCGMB nr. 339/13.08.2020 este denumită „Planşa 03.1 varianta îmbunătăţită şi 03.2 varianta îmbunătăţită” (existentă la scară mică la f. 168-169 vol. IV, la scară originală la f. 172-173 vol. IV).

Analizând prioritar cererea de renunțare la judecată formulată de reclamantul K __ din cererea conexă din dosarul nr. ___/3/2021, tribunalul va lua act de renunţarea la judecată, reţinând că această cerere a fost formulată ulterior primului termen de judecată la care părțile au fost legal citate astfel că, potrivit art. 406 alin. 4 C.pr.cv., de această manifestare de voință nu se poate lua act decât cu acordul pârâților, iar în cauză, toate părţile și-au manifestat expres acordul sub acest aspect în şedinţa publică din data de 27.04.2023.

În baza dispoziţiilor art. 248 alin. (1) Cod procedură civilă, care impun instanţei soluţionarea acelor excepţii de procedură sau de fond care fac inutilă, în tot sau în parte, administrarea de probe ori, după caz, cercetarea în fond a cauzei, instanţa se va pronunţa mai întâi asupra excepţiilor invocate în cauză cu prioritate faţă de fondul cauzei, iar ordinea de soluţionarea a acestora va fi cea potrivit prevederilor alin. 2 al aceluiași articol.

În ceea ce priveşte excepţia netimbrării cererii de intervenţie principală formulată de __, invocată din oficiu, Tribunalul reţine următoarele:

Potrivit dispoziţiilor imperative ale art.1 alin.1 din OUG nr. 80/2013, ,,Acţiunile şi cererile introduse la instanţele judecătoreşti, precum şi cererile adresate Ministerului Justiţiei şi Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sunt supuse taxelor judiciare de timbru prevăzute în prezenta ordonanţă de urgenţă.

Potrivit art. 16 din OUG nr. 80/2013 ,,În materia contenciosului administrativ, cererile introduse de cei vătămaţi în drepturile lor printr-un act administrativ sau prin refuzul nejustificat al unei autorităţi administrative de a le rezolva cererea referitoare la un drept recunoscut de lege se taxează după cum urmează: a) cererile pentru anularea actului sau, după caz, recunoaşterea dreptului pretins, precum şi pentru eliberarea unui certificat, a unei adeverinţe sau a oricărui altui înscris – 50 lei.”

În conformitate cu art. 33 alin. (1) din OUG nr. 80/2013, ,,Taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat, cu excepţiile prevăzute de lege. (2) Când cererea de chemare în judecată este netimbrată sau insuficient timbrată, reclamantului i se pune în vedere, în condiţiile art. 200 alin. (2) teza I din Codul de procedură civilă, obligaţia de a timbra cererea în cuantumul stabilit de instanţă şi de a transmite instanţei dovada achitării taxei judiciare de timbru, în termen de cel mult 10 zile de la primirea comunicării instanţei. Prin aceeaşi comunicare instanţa îi pune în vedere reclamantului posibilitatea de a formula, în condiţiile legii, cerere de acordare a facilităţilor la plata taxei judiciare de timbru, în termen de 5 zile de la primirea comunicării”.

Aşadar, în cauză, intervenientul __ a fost citat pentru termenul de judecată din 24.11.2022, cu menţiunea de a face dovada achitării taxei judiciare de timbru în valoare de 50 lei, sub sancţiunea anulării cererii ca netimbrată, intervenientul fiind legal citat cu această menţiune la domiciliul său (f. 129 v., 141, Vol. XL).

Cu toate acestea, intervenientul nu şi-a îndeplinit obligaţia de a face dovada achitării taxei judiciare de timbru, motiv pentru care Tribunalul va admite excepţia netimbrării cererii de intervenţie principală formulată de __, invocată din oficiu şi va anula cererea de intervenţie principală, ca netimbrată.

Referitor la excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantei __, tribunalul reţine că aceasta este un partid politic reglementat de Legea 14/2003.

Calitatea procesuală în contenciosul administrativ este reglementată de ansamblul reglementărilor Legii 554/2004.

În sfera contenciosului subiectiv legiuitorul a reglementat două categorii de persoane care pot exercita acţiunea, persoana vătămată şi organismele sociale interesate.

Tribunalul constată că prin dispoziţiile art. 8 alin. (11) din Legea nr. 554/2004 se stabileşte faptul că interesul public poate fi invocat de persoanele fizice şi persoanele juridice de drept privat în formularea cererilor lor în faţa instanţei de contencios administrativ, numai în subsidiar, în măsura în care vătămarea interesului legitim public decurge logic din încălcarea dreptului subiectiv sau a interesului legitim privat.

Potrivit art. 2 alin. (1) lit. s) din Legea nr. 554/2004 organismele sociale interesate sunt structuri neguvernamentale, sindicate, asociaţii, fundaţii şi altele asemenea, care au ca obiect de activitate protecţia drepturilor diferitelor categorii de cetăţeni sau, după caz, buna funcţionare a serviciilor publice administrative.

Cu privire la această ultimă categorie, Înalta Curte, prin decizia pronunţată în recurs în interesul legii nr. 8/2020, a reţinut că organismele sociale sunt persoane juridice de drept privat, astfel că dreptul acestora de a-şi întemeia cererile în contencios administrativ prin care invocă vătămarea unui interes public este condiţionat de existenţa unui interes legitim privat, iar între acesta şi interesul legitim public invocat există o strânsă legătură, în sensul că cel de pe urmă decurge logic din cel dintâi.

În acest caz este recunoscută admisibilitatea unei acţiuni în contenciosul administrativ, exercitată de un organism social de natura celui menţionat de dispoziţiile art. 2 alin. (1) lit. s) din Legea nr. 554/2004, dacă şi în măsura în care poate fi stabilită o minimă legătură între obiectul de activitate al respectivului organism şi drepturile celor în interesul cărora organismul acţionează; dacă acest obiect este însă prea general şi, prin acest caracter, nu poate angaja o relaţie firească şi rezonabilă cu drepturile celor în interesul cărora organismul a acţionat, atunci organismul nu justifică un interes legitim în a acţiona, nefiind permis ca o acţiune promovată de un organism social interesat să mascheze o acţiune populară sau o acţiune în contenciosul administrativ obiectiv.

În conformitate cu prevederile art. 1 alin. (1) din Legea 14/2003, partidul politic are calitatea de persoană juridică de drept public, prin urmare nu poate fi asimilat unui organism social interesat, în sensul art. 2 alin. (1) lit. s) din Legea nr. 554/2004.

Conform art. 2 din Legea nr. 14/2003, prin activitatea lor, partidele politice promovează valorile şi interesele naţionale, pluralismul politic, contribuie la formarea opiniei publice, participă cu candidaţi în alegeri şi la constituirea unor autorităţi publice şi stimulează participarea cetăţenilor la scrutinuri, potrivit legii.

Faptul că membrii partidului __ au exprimat un vot nefavorabil în cadrul ședinței CGMB în care a fost adoptată hotărârea contestată nu poate susține concluzia vătămării drepturilor și intereselor legitime ale reclamantei.

Vătămarea la care se referă art. 2 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 554/2004 trebuie să fie una efectivă și să vizeze un drept sau interes legitim privat al persoanei.

Or, în cauză, actul contestat nu produce un efect direct asupra reclamantei pentru a se justifica existența unui interes propriu privat al acesteia.

Într-adevăr, potrivit art. 5 și 6 din statutul său, reclamanta urmărește dezvoltarea României pe baze, principii și relații sociale echitabile, prin promovarea integrității, meritocrației și competenței și coeziunii sociale, atât în interiorul său, cât și în societatea românească, prin respectarea legii, printr-o administrație publică eficientă și printr-o competiție economică echitabilă, care să asigure creșterea substanțială a calității vieții românilor, precum și o dezvoltare echilibrată a localităților, protecția mediului înconjurător și sănătatea populației și protejarea patrimoniului cultural, însă acestea sunt obiective politice, iar nu interese legitime private, astfel cum sunt definite de art. 2 alin. (1) lit. p) din Legea nr. 554/2004 sau drepturi efective ale reclamantei.

Astfel, tribunalul constată că obiectivele şi scopurile asumate prin statutul său nu îndeplineşte standardul stabilit de către Înalta Curte, acestea fiind mult prea vagi şi susceptibile de a fi interpretate în sensul formulării oricărei acţiuni în contencios administrativ, indiferent de obiectul de reglementare al actului.

În plus, invocarea dispoziţiilor Legii nr. 195/2005 nu înlătură de plano condiţia prevăzută de art. 8 alin. (11) din Legea nr. 554/2004, astfel că şi în litigiile ce decurg din prevederile acestei legi trebuie să se circumscrie condiţiei care este de esenţa contenciosului administrativ, respectiv vătămarea unui interes public să fie condiţionat de existenţa unui interes legitim privat.

Pe de altă parte, atât Legea __, cât şi Codul administrativ instituie alte filtre de legalitate obiectivă ale actelor administrative la care pot apela persoanele interesate, respectiv sesizarea secretarului unităţii administrative teritoriale ori a prefectului.

Pentru considerentele anterior menționate se va respinge cererea formulată de aceasta ca fiind introdusă de o persoană lipsită de calitateaprocesuală activă.

Față de soluţia admiterii excepţiei lipsei calităţii procesuale active a reclamantei __, Tribunalul nu va mai proceda la analizarea excepţiei nulităţii cererii de chemare în judecată formulată de reclamanta __, a excepţiei lipsei de interes a acesteia şi nici a susţinerilor acesteia asupra fondului cauzei, inclusiv a motivului de nelegalitate a Avizului nr. 1/10.02.2020 emis de Agenţia pentru Protecţia Mediului invocat doar de către această reclamantă.

Cu privire la excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului __, tribunalul reţine că, potrivit art. 36 C.pr.civ., calitatea procesuală rezultă din identitatea dintre părți și subiectele raportului juridic litigios, astfel cum acesta este dedus judecății. Existența sau inexistența drepturilor și a obligațiilor afirmate constituie o chestiune de fond.

Față de faptul că prin cererea principală, cererea conexă şi cererile de intervenţie principale s-a solicitat anularea Hotărârii CGMB nr. 339 din data de 13.08.2020 privind aprobarea Planului Urbanistic Zonal Sector 2, Bucureşti, precum si suspendarea Hotărârii CGMB nr. 339 din data de 13.08.2020 privind aprobarea Planului Urbanistic Zonal Sector 2, Bucureşti, instanţa reţine că, deşi nu este emitent al actului administrativ atacat, se impune ca Municipiul Bucureşti să stea în judecată ca subiect de drept conform art.16 ind. 1 din Legea nr.554/2004.

Or, în condiţiile în care actul administrativ a cărui anulare şi suspendare se solicită vizează Planul Urbanistic Zonal Sector 2 – subdiviziune administrativ-teritorială a Municipiului Bucureşti, acesta din urmă are calitate procesuală pasivă, în temeiul art. 100 alin. (3) Cod administrativ, motiv pentru care va respinge excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului Municipiul Bucureşti, ca neîntemeiată.

Referitor la excepţia lipsei calităţii procesuale active şi la excepţia lipsei de interes a intervenientei __, instanţa le apreciază nefondate, urmând a le respinge în consecinţă.

Potrivit art. 6 din Statutului asociaţiei, reclamanta a fost constituită în scopul promovării, susţinerii şi dezvoltării domeniilor urbanismului, amenajării teritoriului, construcţiilor, protecţiei mediului, patrimoniului cultural construit şi promovării dreptului urbanismului în __, ca ramură de drept. De asemenea, în conformitate cu art. 7 alin. (1) din Statut, printre obiectivele asociaţiei se regăsesc și (a) dezvoltarea şi implementarea dreptului urbanismului ca ramură de drept în sistemul de drept românesc; (b) îmbunătăţirea cadrului legislativ şi a practicilor administraţiilor publice centrale şi locale în materia urbanismului, amenajării teritoriului, mediului, construcţiilor, patrimoniului cultural construit şi habitatului; (e) promovarea unui sistem de planificare urbană şi teritorială eficient în vederea unei dezvoltări durabile a României; (i) implementarea, dezvoltarea şi sprijinirea (…) de propuneri legislative, politici publice sau orice alte măsuri menite să îmbunătăţească domeniile de activitate ale Asociaţiei.

Prin Decizia nr. 8/2020, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii a statuat că „În vederea exercitării controlului de legalitate asupra actelor administrative la cererea asociaţiilor, în calitate de organisme sociale interesate, invocarea interesului legitim public trebuie să fie subsidiară invocării unui interes legitim privat, acesta din urmă decurgând din legătura directă dintre actul administrativ supus controlului de legalitate şi scopul direct şi obiectivele asociaţiei, potrivit statutului”.

În considerentele acestei decizii s-a reţinut că „în situaţia acţiunii promovate în contencios administrativ de către organismele sociale interesate, în definiţia legală dată acestora prin dispoziţiile art. 2 alin. (1) lit. s) din Legea nr. 554/2004, legiuitorul a avut în vedere reglementarea unui contencios subiectiv, în care invocarea interesului legitim public este subsidiară invocării unui interes legitim privat, acesta din urmă însă decurgând din legătura directă dintre actul administrativ supus controlului de legalitate şi scopul direct şi obiectivele organismului social – asociaţie, potrivit statutului acestuia. Verificarea existenţei acestei legături urmează să se facă de instanţe de la caz la caz, prin raportare la elementele raportului juridic dedus judecăţii, nefiind suficientă menţionarea în statut a activităţii de „apărare a interesului public”, ca scop principal al respectivului organism social interesat”.

În ceea ce o priveşte pe intervenienta în interes propriu, raportat la statutul asociaţiei şi obiectivele pentru care aceasta a fost constituită, instanţa reţine că aceasta justifică un interes legitim privat, pe lângă interesul legitim public şi, prin urmare, are şi calitate procesuală activă.

Referitor la excepţia neîndeplinirii procedurii prealabile a cererilor de intervenţie principale formulate de către intervenienţii ___ şi ___, instanţa le apreciază neîntemeiate, urmând a le respinge ca atare, pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 7 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, „Înainte de a se adresa instanţei de contencios administrativ competente, persoana care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim printr-un act administrativ individual care i se adresează trebuie să solicite autorităţii publice emitente sau autorităţii ierarhic superioare, dacă aceasta există, în termen de 30 de zile de la data comunicării actului, revocarea, în tot sau în parte, a acestuia. Pentru motive temeinice, persoana vătămată, destinatar al actului, poate introduce plângerea prealabilă, în cazul actelor administrative unilaterale, şi peste termenul prevăzut la alin. (1), dar nu mai târziu de 6 luni de la data emiterii actului”.

Alin. (5) al aceluiaşi articol prevede faptul că „În cazul acţiunilor introduse de prefect, Avocatul Poporului, Ministerul __, Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici, al celor care privesc cererile persoanelor vătămate prin ordonanţe sau dispoziţii din ordonanţe sau al acţiunilor îndreptate împotriva actelor administrative care nu mai pot fi revocate întrucât au intrat în circuitul civil şi au produs efecte juridice, precum şi în cazurile prevăzute la art. 2 alin. (2) şi la art. 4 nu este obligatorie plângerea prealabilă”.

Aşadar, având în vedere că actul a cărui anulare se solicită este un act administrativ, respectiv HCGMB nr. 339/2020, care nu mai poate fi revocat întrucât a intrat în circuitul civil şi a produs efecte juridice, în cauză nu este obligatorie parcurgerea procedurii prealabile potrivit art. 7 alin. (5) din Legea contenciosului administrativ.

Totodată, cu privire la cererea de intervenţie principală formulată de intervenienta __, se reţine că, deşi nu era necesar, aceasta a parcurs procedura prealabilă prin formularea plângerii prealabile către pârâţi (f. 13-23 vol. XXXII).

Referitor la capătul al doilea din cererea de intervenţie principală formulată de intervenientul __ cu privire la obligarea pârâtului __ la emiterea unei autorizaţii de construire, instanţa reţine că acest petit este asimilat unui refuz nejustificat de rezolvare a unei cereri de către autoritatea administrativă, potrivit art. 2 alin. (2) din Legea nr. 554/2004, motiv pentru care nu se impune procedura prealabilă în acord cu disp. art. 7 alin. (5) din aceeaşi lege, temeinicia acestui capăt de cerere urmând a fi analizată pe fondul cauzei.

Pe fondul cauzei, cu privire la motivul de nelegalitate referitor la faptul că procedura de dezbatere publică și transparența decizională cu privire la proiectul hotărârii de aprobare PUZ Coordonator Sector 2 este viciată (motiv invocat de intervenienta __ şi reclamanţii din cererea conexă (__/3/2021), instanţa reţine următoarele:

Potrivit art. 29 alin. (1) din Legea nr. 350/2001, certificatul de urbanism este actul de informare cu caracter obligatoriu prin care autoritatea administraţiei publice judeţene sau locale face cunoscute regimul juridic, economic şi tehnic al imobilelor şi condiţiile necesare în vederea realizării unor investiţii, tranzacţii imobiliare ori a altor operaţiuni imobiliare, potrivit legii.

Or, tribunalul constată, atât din conţinutul certificatului de urbanism nr. __/2020 (f. 8-11 vol. VII), cât şi din certificatul de urbanism nr. __/2017 (f. 2-7 vol. VII), care a stat la baza elaborării documentaţiei planului de urbanism, că asemenea obligaţii nu au fost stabilite în sarcina iniţiatorului aşa cum prevăd dispoziţiile art. 31 lit. d) pct. 2 din Legea nr. 350/2001, chiar dacă acesta reprezintă un act premergător, o operaţiune administrativă supusă procedurii de elaborare a PUZ Sector 2, cu excepţia obligaţiei de obţinere a avizului de mediu.

Potrivit art. 11 lit. a) alin. (1) din HCGMB nr. 136/2012, informarea şi consultarea publicului se fac obligatoriu în următoarele etape din cadrul procesului de elaborare sau revizuire a planurilor urbanistice zonale: a) etapa pregătitoare – de iniţere: 1) – Obligaţiile ce derivă din procedurile specifice de informare şi consultare a publicului se vor transmite iniţiatorului prin certificatul de urbanism.

Potrivit art. 35 alin. 1 din Ordinul MDRT __ (1) În cazul în care iniţiatorul planului este un investitor privat, persoană fizică sau juridică, obligaţiile ce derivă din procedurile specifice de informare şi consultare a publicului se vor transmite iniţiatorului prin certificatul de urbanism şi avizul prealabil de oportunitate.

Referitor la susţinerea pârâţilor __ şi __ în sensul că articolul indicat din HCGMB nr. 136/2012 nu poate prevala faţă de art. 35 alin. 1 din Ordinul MDRT __ care instituie obligaţia informării şi consultării doar în cazul unui investitor privat, instanţa reţine că acest text de lege nu face referire la situaţia din speţă şi, prin urmare, nu este aplicabil (fiind prevăzută în mod expres situaţia investitorului privat care se regăseşte şi în secţiunea a III-a a HCGMB nr. 136/2012), atâta timp cât art. 11 lit. a) alin. (1) din secţiunea a II-a a HCGMB nr. 136/2012 instituie o asemenea obligaţie în sarcina iniţiatorului autoritate publică prin certificatul de urbanism în cadrul procesului de elaborare sau revizuire a planurilor urbanistice zonale.

În ceea ce priveşte susţinerea că dezbaterea publică a fost organizată formal, că nu s-a făcut o informare şi o publicitate corespunzătoare, planşa de reglementare şi planul topografic postate pe site-ul instituţiei nu au avut o rezoluţie suficientă pentru a fi lizibile, nu s-au realizat expoziţii locale, emisiuni radio sau TV, nu s-au distribuit broşuri şi nu s-a făcut dovada afişării panourilor de consultare a populaţiei, conform prev. art. 11 din HCGMB 136/2012, se reţine faptul că modalitatea de informare şi consultare a publicului cu privire la elaborarea PUZ este stabilită de Metodologia aprobată prin Ordinul MDRT nr. 2.701/2010 și de HCGMB 136/2012. Intervenienta __ nu a invocat în concret care a fost etapa prev. de art. 11 pentru care nu au fost respectate aceste dispoziţii.

Pe de-o parte, tribunalul reţine că pârâţii __ şi __ au indicat în mod concret, în ordine cronologică, toate etapele desfăşurării procesului de elaborare a PUZ Sector 2, depunând în acest sens şi documentaţiile aferente, inclusiv dovada afişării panourilor de consultare a populaţiei ( vol. XXIII – vol. XXXI f. 179), iar pe de altă parte, modalitatea de informare şi consultare a publicului prin realizarea unor expoziţii locale, emisiuni radio sau TV, distribuire broşuri, reprezintă doar o posibilitate, ci nu o obligaţie a structurii de specialitate responsabilă cu consultarea populaţiei din cadrul Primăriei Municipiului Bucureşti care să fie aptă să afecteze legalitatea procedurii, astfel cum reiese din prev. lit c) – etapa avizării alin. (3) din HCGMB 136/2012.

De asemenea, cu privire la susţinerile intervenientei __ referitor la faptul că proiectul supus dezbaterii publice a fost incomplet publicat pe pagina www.pmb.ro, conţinutul temei întocmite de beneficiar nu a fost publicat şi nu au fost publicate studiile de fundamentare menţionate în memoriul general, instanţa reţine pe de-o parte, că intervenienta nu a invocat în concret care anume dispoziţii ale reglementărilor de informare şi consultare a publicului au fost încălcate prin nepublicarea ori insuficienta publicare a acestor documente ori care sunt aceste documente propriu-zise care lipsesc din conţinutul proiectului supus dezbaterii publice, tribunalul fiind chemat să analizeze această procedură în limita criticilor formulate.

Pe de altă parte, art. 11 din HCGMB nr. 136/2012 prevede în mod expres, pentru fiecare etapă aferentă procedurii de informare şi consultare a publicului, care sunt documentele obligatorii de publicat de către autoritatea administrativă publică.

Pârâţii __ şi __ au indicat că a fost publicat de către autoritatea contractantă caietul de sarcini în care este inclusă şi tema întocmită de iniţiator, conform procedurilor legale în domeniul achiziţiilor publice, iar intervenienta __ nu a negat acest aspect.

Referitor la faptul că avizul de mediu nu a avut în vedere proiectul de PUZ supus aprobării şi nu au fost respectate condiţiile impuse prin acest aviz, instanţa reţine că prin certificatul de urbanism nr. __/2017 s-a prevăzut obligaţia titularului de a se adresa autorităţii competente pentru protecţia mediului, Agenţia pentru Protecţia Mediului Bucureşti, pentru emiterea acordului de mediu în aplicarea prevederilor Directivei Consiliului 85/337/CEE.

Avizul de mediu nr. 1/10.02.2020 nu putea sta la baza adoptării HCGMB nr. 339/13.08.2020, întrucât prin el s-a avizat o variantă a planului urbanistic zonal coordonator sector 2 distinctă de cea care a stat la baza documentaţiei depusă pentru aprobarea Planului Urbanistic Zonal coordonator Sector 2.

Planșele de zonificare corespunzătoare planului aprobat prin Avizul de mediu nr. 1/10.02.2020 sunt cele avizate de Arhitectul șef ce poartă viza de neschimbare şi sunt întocmite în __/2020, fiind denumite „Planșa 03.1 – Varianta 2 optima (Revizia 2)” şi „Planșa 03.2 – Varianta 2 optimă (Revizia 2)” (existentă la scară mică la f. 23-24 vol. VII, la scară originală f. 10-11 vol. XXXIV).

Or, aşa cum s-a reţinut, planșele de zonificare aferente PUZ aprobat prin HCGMB nr. 49/31.01.2019 sunt cele denumite „Planşa 03.1 varianta îmbunătăţită şi 03.2 varianta îmbunătăţită” întocmite în __/2020 cu variantă îmbunătăţită în __/2020 (existentă la scară mică la f. 168-169 vol. IV, la scară originală la f. 172-173 vol. IV), astfel că au fost întocmite ulterior emiterii avizului de mediu şi, prin urmare, este de necontestat faptul că nu puteau fi avute în vedere şi analizate în vederea emiterii Avizul de mediu nr. 1/10.02.2020, motiv pentru care procedura de elaborare a PUZ Sector 2 este afectată de acest viciu de nelegalitate, neavând relevanţă dacă planşele ulterioare au modificat sau nu aspectele înscrise în avizul de mediu.

Mai mult, se are în vedere şi faptul că s-a precizat în mod expres în conţinutul avizului de mediu faptul că „Prezentul aviz este valabil de la data emiterii, pe toată perioada punerii în aplicare Planului Urbanistic Zonal Coordonator al Sectorului 2, dacă nu intervin modificări”, condiţie neîndeplinită în cauză pentru considerentele expuse anterior.

Privitor la faptul că prezentul aviz de mediu a impus respectarea anumitor condiţii referitoare la regimul spaţiilor verzi, condiţii care în mod clar nu au fost respectate prin HCGMB, astfel cum susţin reclamanţii din cererea conexă, fiind nerespectate prevederile Legii nr. 24/2007 privind reglementarea şi administrarea spaţiilor verzi din intravilanul localităţilor, tribunalul menţionează că acest aspect va fi tratat la momentul analizei criticii intervenienţilor principali şi reclamanţilor din cererea conexă referitoare la încălcarea art. 71 din OUG __ prin adoptarea HCGMB nr. 339/2020 privind PUZ Coordonator Sector 2.

Totodată, se mai reţine şi faptul că Raportul de mediu „Bucureşti 2019” publicat în cadrul dezbaterii publice asociate etapei de avizare a PUZ Coordonator Sector 2 nu a avut în vedere versiunea planşelor de reglementare a PUZ Sector 2 din ianuarie 2020, care au fost ataşate avizului de mediu nr. 1/10.02.2020 (f. 68 vol XXXV – f. 30 vol. XXXVI).

Nu este de ignorat nici faptul că emitentul actului administrativ cu caracter normativ – HCGMB nr. 339/2020 – Consiliul __ a achiesat la acest motiv de nelegalitate.

Referitor la existenţa unor vicii în procesul de avizare a PUZ Coordonator Sector 2, respectiv la faptul că PUZ nu respectă/are expirate anumite avize la data adoptării şi care nu vizează forma finală a planşelor, planşele fiind modificate de-a lungul timpului ulterior obţinerii avizelor (motiv invocat de intervenienta __ şi reclamanţii din cererea conexă __/3/2021), instanţa reţine următoarele:

Potrivit art. 21 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 350/2001, „(1) Procesul elaborării documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism implică parcurgerea următoarelor etape:

a) iniţierea elaborării documentaţiilor de amenajare a teritoriului sau de urbanism;

b) contractarea elaborării documentaţiei în condiţiile legii;

c) elaborarea studiilor de fundamentare;

d) elaborarea analizei diagnostic multicriteriale integrate;

e) elaborarea formei preliminare a documentaţiei de amenajare a teritoriului sau de urbanism;

f) obţinerea de avize şi/sau acorduri;

g) redactarea finală a documentaţiei de amenajare a teritoriului sau de urbanism – cu introducerea tuturor observaţiilor din avize şi/sau acorduri;

h) aprobarea propunerii de documentaţie de amenajare a teritoriului sau de urbanism de către autoritatea administraţiei publice locale competente;

i) asigurarea caracterului public al documentaţiei de amenajare a teritoriului sau de urbanism aprobate, conform legii.

(2) Informarea şi consultarea populaţiei se realizează potrivit cap. IV secţiunea a 6-a din __ şi Metodologiei de informare şi consultare a publicului cu privire la elaborarea sau revizuirea planurilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism, aprobate prin Ordinul ministrului dezvoltării regionale şi turismului nr. 2.701/2010, cu modificările ulterioare”.

În ceea ce priveşte modificarea planșei de zonificare ulterior obținerii avizelor, se reiterează că Planșa de zonificare a PUZ Sector 2 București a avut mai multe variante pe parcursul procesului de elaborare a PUZ, respectiv a existat o planșă de zonificare aferentă etapei pregătitoare – de inițiere (planșa 03 şi anexă – f. 43-44 vol. VII emisă în octombrie 2019), o a doua planșă 03.1 şi 03.2 a avizului Arhitectul Șef nr. 23/13.03.2020 (Planșa 03.1 – Varianta 2 optima (Revizia 2)” şi „Planșa 03.2 – Varianta 2 optima (Revizia 2)” întocmite în __2020 (f. 23-24 vol. VII) și o a treia planșă anexă a avizului Arhitectului Șef nr. 23/13.03.2020 varianta îmbunătățită, aceasta din urmă reprezentând varianta aprobată prin HCGMB nr. 339/13.08.2020 („Planşa 03.1 varianta îmbunătăţită şi 03.2 varianta îmbunătăţită” întocmite în __2020 cu variantă îmbunătăţită în __2020 (existentă la scară mică la f. 168-169 vol. IV, la scară originală la f. 172-173 vol. IV).

S-a reţinut deja că Avizul de mediu nr. 1/10.02.2020 a vizat forma planului anterioară celui aprobat și nu putea fi utilizat în mod legal pentru adoptarea PUZ în forma adoptată prin HCGMB nr. 339/13.08.2020. Aceeași concluzie se impune și în privința altor avize indicate de Consiliul __ ca fiind avute în vedere la adoptarea HCGMB nr. 339/13.08.2020.

Aşadar, cu titlu de exemplu, Avizul de Gospodărire a Apelor nr. 267 – B/12.11.2019 (f. 24-44 vol. VII), prevede mențiunea că în conținutul acestui aviz emitentul condiționează expres valabilitatea lui de nemodificarea documentației supuse aprobării. De asemenea, şi Avizul CNAIR nr. 1804/28.03.2019 şi documentul de avizare nr. 60811/29.08.2019 au avut în vedere la depunerea documentaţiei de urbanism doar planşa din etapa pregătitoare – de iniţiere, fiind confirmată prelungirea valabilităţii avizului potrivit planşei actuale chiar la data aprobării HCGMB nr. 339/13.08.2020 (f. 167-168 vol. VII).

Totodată, Avizul __ nr. __/2019 a fost emis prin raportare la planşele din septembrie-octombrie 2019, reglementarea efectiv adoptată – Planșa 03.1 şi 03.2 varianta îmbunătățită, neparcurgând procedura de avizare (f. 25-30 vol. VIII).

Astfel, cu excepţia Avizului MLPDA nr. 7939; 16799; 24375/20.02.2020 (f. 12 vol. VII), care a fost emis prin raportare la Planșa 03.1 – Varianta 2 optima şi Planșa 03.2 – Varianta 2 optima – întocmite în __2020 (f. 23-24 vol. VII) şi care trebuia solicitat ultimul dintre toate celelalte avize potrivit pct. 2.4 (Avizare) din Ghidul privind metodologia de elaborare și conținutul-cadru al planului urbanistic zonal aprobat prin Ordinul MLPAT nr. 176/N din 16 august 2000, celelalte avize avute în vedere la adoptarea PUZ, indicate în cuprinsul HCGMB nr. 339/13.08.2020, au fost emise anterior anului 2020 prin raportare la planşa iniţială aferentă etapei pregătitoare – de inițiere (planșa 03 şi anexă- f 43-44 vol. VII emisă în octombrie 2019).

Prin urmare, instanţa are în vedere faptul că toate avizele necesare pentru documentaţia de urbanism, inclusiv avizul MLPDA nr. 7939; 16799; 24375/20.02.2020, au fost obţinute anterior lunii martie 2020 şi iunie 2020 – dată la care a fost întocmită şi avizată spre neschimbare Planşa 03.1varianta îmbunătăţită şi 03.2 varianta îmbunătăţită elaborată în __ 2020 cu variantă îmbunătăţită în __ 2020, care au stat la baza elaborării HCGMB nr. 339/13.08.2020 (existentă la scară mică la f. 168-169 vol. IV, la scară originală la f. 172-173 vol. IV), acestea neparcurgând procedura de avizare.

În consecinţă, tribunalul reţine că avizele (inclusiv Avizul Arhitectului Şef din 13.03.2020) au fost emise prin raportare fie la Planșa 03.1 – Varianta 2 optima şi Planșa 03.2 – Varianta 2 optima, fie la planşa iniţială aferentă etapei pregătitoare – de inițiere, deci la o altă formă a PUZ decât cea adoptată, reglementarea efectiv adoptată Planşa 03.1 varianta îmbunătăţită şi 03.2 varianta îmbunătăţită din __ 2020, neparcurgând procedura de avizare.

Ţinând cont de faptul că ultima modificare reflectată Planșa 03.1 varianta îmbunătățită şi Planşa 03.2 varianta îmbunătăţită – întocmite în __ 2020 aduc modificări substanţiale (în special faţă de zona funcţională V – indicatori urbanistici propuşi) variantei anterioare cuprinse în Planșa 03.1 – Varianta 2 optima şi Planșa 03.2 – Varianta 2 optima, precum şi faţă de planșa de zonificare aferentă etapei pregătitoare – de inițiere, iar potrivit pct. 2.4 (Avizare) din Ghidul privind metodologia de elaborare și conținutul-cadru al planului urbanistic zonal aprobat prin Ordinul MLPAT nr. 176/N din 16 august 2000, “solicitarea avizelor/acordurilor asupra PUZ se face în momentul realizării unui consens asupra propunerilor și reglementărilor din PUZ, între beneficiar (inclusiv populație) și elaboratorul PUZ”, instanţa că PUZ contestat este nul conform art. 64 alin. 2 din Legea nr. 350/2001, care prevede că „Documentațiile de amenajare a teritoriului și de urbanism aprobate fără avizele prevăzute de reglementările în vigoare sunt nule”.

Față de considerentele expuse, este nerelevant a se cerceta dacă respectivele avize se aflau în perioada de valabilitate la data adoptării HCGMB nr. 339/13.08.2020 atâta timp cât emiterea acestora este afectată de vicii de nelegalitate, fiind lovite de nulitate, prelungirea termenului de valabilitate pentru unele dintre aceste avize neputând acoperi sancţiunea nulităţii aşa cum s-a reţinut mai sus.

În ceea ce priveşte nevalabilitatea Referatului de aprobare al Primarului __ şi a Raportului de specialitate al Arhitectului Şef al Municipiului Bucureşti (invocată de reclamanţii din cererea conexă) pe motiv că la momentul emiterii acestora nu erau emise toate avizele necesare, se reţin dispoziţiile art. 56 alin. (6) din Legea nr. 350/2001, care prevăd că „Documentaţiile de amenajare a teritoriului sau de urbanism, elaborate conform legislaţiei în vigoare, care au avizele şi acordurile prevăzute de lege şi solicitate prin certificatul de urbanism, precum şi tarifele de exercitare a dreptului de semnătură achitate pentru specialiştii care au elaborat documentaţiile, se promovează de către primar, în vederea aprobării prin hotărâre a consiliului local/Consiliului General al Municipiului Bucureşti, pe baza referatului de specialitate al arhitectului-şef, în termen de maximum 30 de zile de la data înregistrării documentaţiei complete la registratura primăriei”, precum şi prevederile art. 21 din Normele metodologice redate mai sus.

Contrar susţinerilor reclamanţilor din cererea conexă, prin avizul nr. __/4/1916/07.07.2020 emis de __ „__ S.A.” s-a prevăzut prelungirea valabilităţii Avizului __ emis cu nr. __/5/2178/16.10.2019 (f. 134 dosar __/3/2021); prin avizul nr. 426.978/21.07.2020 emis de Ministerul Afacerilor Interne – Direcţia Generală Logistică s-a acordat avizul favorabil condiţionat nr. 414.603/24.09.2019 şi anexa nr. 425.203/01.07.2020 (f. 135 dosar __/3/2021), iar avizul nr. 13945/06.07.2020 emis de S.T.S. Unitatea Militară 0500 Bucureşti a prevăzut valabilitatea acestuia de la data emiterii sale pe toată perioada de valabilitate a certificatului de urbanism nr. __2020 (f. 135-136 dosar __/3/2021).

Aşadar, la data emiterii referatului de aprobare şi a raportului de specialitate al arhitectului şef (13.03.2020), documentaţia anexată acestora cuprindea avizele iniţiale emise de către aceste instituţii (f. 157-164 vol. VII, f. 179 vol. VII – f. 4 vol. VIII, f. 5-8 vol. VIII). Totodată, instanţa nu va mai relua considerentele cu privire la planşele de reglementare anexate acestora la momentul emiterii acestor avize, întrucât au fost deja expuse anterior.

Referitor la faptul că PUZ S2 nu conţine planşa „REGIM JURIDIC ŞI CIRCULAŢIA TERENURILOR” – Planşa 4 prevăzută de Ordin MLPAT 176/N/2000 pentru aprobarea reglementării tehnice „__ privind metodologia de elaborare şi conţinutul cadru al PUZ”, contrar susţinerilor intervenientei __, tribunalul reţine că această planşă – denumită „Planşa 05 – Regim juridic – Proprietatea asupra terenurilor” se află la fila 181 vol. IV, fiind datată în __ 2020.

Or, această planşă, printre alte planşe (Planşa 0, Planşa 1, Planşa 2 şi Planşa 3), este obligatorie la elaborarea PUZ, astfel cum reiese din cap. B Piese desenate – Planşele de bază din Ordinul nr. 176/2000 pentru aprobarea reglementării tehnice __ privind metodologia de elaborare şi conţinutul-cadru al planului urbanistic zonal – Indicativ GM-010-2000.

Pârâţii __ şi __ au învederat că documentaţia de urbanism este compusă din planul de reglementări şi din regulamentul local de urbanism potrivit prevederilor art. 45 şi art. 49 din Legea nr. 350/2001 (act normativ ulterior Ghidului nr. 176/N/2000), însă tribunalul reţine că Ordinul nr. 176/2000 prevede, în mod concret, documentaţia aferentă unui PUZ, nefiind un act normativ abrogat/modificat de Legea nr. 350/2001, adoptată ulterior, ci este un act normativ de sine stătător, care se completează cu Legea nr. 350/2001 şi care reglementează conţinutul PUZ. Chiar în cadrul acestui act normativ se prevede conţinutul minim al unui PUZ preliminar ce ar putea constitui suportul pentru consultarea populaţiei şi a consiliului local, respectiv: a) __ memoriu de prezentare, prin reducerea conţinutului acestuia la problemele analizate (piesă scrisă); b) Situaţia existentă, cu prezentarea în medalion a încadrării în localitate (piese desenate); c) Reglementări urbanistice – zonificare, cu marcarea amplasamentelor şi funcţiunilor pentru care se permite autorizarea de construire (piese desenate); d) Regulament preliminar cu accent asupra condiţiilor de amplasare şi conformare a construcţiilor pe amplasamentele permise pentru autorizare (piesă scrisă).

Aşadar, Planşa 4 la care face referire intervenienta __, denumită conform PUZ „Planşa 05 – Regim juridic – Proprietatea asupra terenurilor” (f. 181 vol. IV) este prevăzută ca planşă obligatorie la elaborarea PUZ şi trebuie întocmită la aceeaşi scară şi pe suportul planşei de reglementări urbanistice, astfel că aceasta trebuie să fie întocmită şi să fie cuprinsă în planul de reglementări aferent PUZ. În acest sens, se reţine şi art. 11 din HCGMB nr. 136/2012 care prevede în mod expres, pentru fiecare etapă aferentă procedurii de informare şi consultare a publicului, care sunt documentele obligatorii de publicat de către autoritatea administrativă publică, conţinutul planului de reglementări aferent PUZ, inclusiv a pieselor desenate, aşa cum s-a reţinut anterior, trebuie pus la dispoziţia publicului pentru a fi consultat. Chiar dacă aceasă planşă a fost supusă avizării, acest fapt nu exonerează autorităţile publice de a o pune la dispoziţia publicului în vederea informării şi consultării.

În ceea ce priveşte faptul că PUZ Sector 2 nu e elaborat pe suport topografic sau cadastral actualizat şi că nu este corelată documentaţia urbanistică cu documentaţia cadastrală (motive invocate de intervenienta __ şi reclamanţii din cererea conexă, tribunalul reţine următoarele:

Conform art. 48 ind. 1 alin. (1) din Legea nr. 350/2001 „Toate documentaţiile de urbanism se realizează în format digital şi format analogic, la scară adecvată, în funcţie de tipul documentaţiei, pe suport topografic realizat în coordonate în sistemul naţional de referinţă Stereo 1970, actualizat pe baza ortofotoplanurilor sau pe baza unor măsurători la teren, cu respectarea şi integrarea limitelor imobilelor înregistrate în evidenţele de cadastru şi publicitate imobiliară, puse la dispoziţie de oficiile de cadastru şi publicitate imobiliară”.

Potrivit Ghidului privind metodologia de elaborare şi conţinutul-cadru al planului urbanistic zonal – Indicativ GM-010-2000, aprobat prin Ordinul M.L.P.A.T. nr. 176/N/2000, PUZ cuprinde piese scrise şi piese desenate. Piesele scrise sunt reprezentate de Memoriu de prezentare şi Regulamentul local de urbanism, iar piesele desenate sunt reprezentate, în general, de planşe realizate pe suport topografic. De asemenea, se prevede că „Se interzice redactarea PUZ pe suport topografic vechi – care nu reflectă situaţia reală din teren, sau redactarea PUZ pe suport la scară aproximativă, ceea ce ar conduce la planimetrarea unor suprafeţe eronate în cadrul bilanţului teritorial”.

În acest sens, nu se poate reţine ca fiind întemeiată această critică, întrucât, din documentaţia P.U.Z. Sector 2, reiese că aceasta a fost întocmită pe suport cadastral actualizat, Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Bucureşti emiţând în acest sens atât Avizul de începere a lucrărilor nr. 65/2019, cât şi Procesul verbal de recepţie nr. 9/2020, planşele anexate acestuia fiind vizate de OCPI la cererea nr. __ (f. 95 vol. VIII, f. 112-130 vol. VIII).

Mai mult, atât din conţinutul avizului de începere a lucrărilor, cât şi din procesul verbal de recepţie, reiese faptul că acestea au fost emise pentru Planul Urbanistic Zonal Coordonator al Sectorului 2 Bucureşti.

Referitor la oferirea cu titlu de exemplu de către intervenienta __ a Bazei __ pe Bd. __ de Coubertin care conţine cel puţin 5 clădiri, din care două masive, bazin de înot acoperit şi sală, în lipsa indicării unor motive concrete cu privire la acest aspect, instanţa apreciază că intervenienta a făcut referire la faptul că această construcţie este compusă din mai multe clădiri care nu sunt indicate în documentaţia cadastrală care a stat la baza întocmirii PUZ Sector 2.

Or, în acord cu apărările pârâţilor __ şi __, tribunalul reţine că obligaţia înscrierii clădirilor/construcţiilor în cartea funciară revine proprietarilor acestora. În niciun caz nu îi poate fi imputată autorităţii publice omisiunea întabulării construcţiilor existente în cartea funciară în vederea elaborării PUZ Sector 2 în lipsa unor documentaţii cadastrale întocmite cu acest scop. În mod corect, pârâţii au învederat că autoritatea publică nu poate decât să ia act de existenţa acestor clădiri în raport de actele administrative în baza cărora s-au edificat şi să le cuprindă în reglementările, zonificările planşelor, motiv pentru care tribunalul apreciază ca neîntemeiată această critică.

În ceea ce priveşte apărarea reclamanţilor din cererea conexă referitor la faptul că documentaţia aferentă PUZ Coordonator Sector 2 nu a fost corelată cu documentaţia cadastrală a terenului situat în __, identificat cu nr. cadastral 201205, şi a terenului identificat cu nr. cadastral 20043 – Lacul __ (f. 53 dosar __/3/2021), instanţa o apreciază ca neîntemeiată, întrucât, din planşele puse la dispoziţie de către reclamanţi, reiese că terenul aferent numărului cadastral 201205 are limitele stabilite la nord cu stradă, la vest cu strada __, la est parţial cu teren categoria V3b şi parţial cu lac, iar la sud cu teren categoria V3b. Faptul că terenul din categoria V3b pe care reclamanţii îl menţionează ca făcând parte din lac nu este identificat şi nu este înscris în cartea funciară nu poate atrage nevalabilitatea PUZ Sector 2 atâta timp cât nu s-a făcut dovada că identificarea şi întabularea acestuia s-a realizat prin alte documentaţii cadastrale anterioare, iar existenţa acestuia ar fi fost omisă în mod voit.

Aşadar, îndeplinirea condiţiei de întocmire a documentaţiei PUZ pe suport cadastral actualizat nu presupune ca toate imobilele să fie înscrise în cartea funciară astfel cum acestea se găsesc în teritoriu (în caz contrar, în lipsa îndeplinirii acestei cerinţe, nu s-ar mai putea elabora PUG/PUZ), ci presupune ca această documentaţie să se întemeieze pe o situaţie actuală cu privire la întabularea imobilelor în cartea funciară (terenuri şi construcţii), respectiv existenţa acestora astfel cum sunt întabulate în prezent.

Referitor la motivul de nelegalitate cu privire la schimbarea prin PUZ Sector 2 a destinaţiei terenurilor prevăzute ca spaţii verzi în documentaţia de urbanism reprezentată de PUG aprobat prin HCGMB nr. 269/2000 prin încălcarea dispoziţiilor art. 71 din OUG nr. 195/2005 şi ale art. 18 din Legea nr. 24/2007 (aspecte invocate de intervenienta __ şi reclamanţii din cererea conexă), instanţa reţine că acest motiv este întemeiat pentru următoarele considerente:

Cu titlu prealabil, tribunalul reţine că, potrivit art. 45 din Legea nr. 350/2001, cu modificările şi completările ulterioare (în vigoare la momentul aprobării HCGMB nr. 339/13.08.2020 privind PUZ Sector 2), documentaţiile de urbanism sunt următoarele: a) Planul urbanistic general şi regulamentul local aferent acestuia; b) Planul urbanistic zonal şi regulamentul local aferent acestuia; c) Planul urbanistic de detaliu.

În continuare, conform art. 46 alin. (1) teza I din aceeaşi lege, se prevede că planul urbanistic general are atât caracter director şi strategic, cât şi caracter de reglementare (însuşirea unei documentaţii aprobate de a impune anumiţi parametri soluţiilor promovate) şi reprezintă principalul instrument de planificare operaţională, constituind baza legală pentru realizarea programelor şi acţiunilor de dezvoltare, iar potrivit art. 46 alin. (2) lit. c), planul urbanistic general cuprinde reglementări pe termen scurt, la nivelul întregii unităţi administrativ-teritoriale de bază, cu privire la zonificarea funcţională în corelaţie cu organizarea reţelei de circulaţie.

În acest sens, se reţine că „zona funcţională” este definită în Anexa 2 din Legea nr. 350/2001 ca fiind „parte din teritoriul unei localităţi în care, prin documentaţiile de amenajare a teritoriului şi de urbanism, se determină funcţiunea dominantă existentă şi viitoare. Zonificarea funcţională poate rezulta din mai multe părţi cu aceeaşi funcţiune dominantă (zona de locuit, zona activităţilor industriale, zona spaţiilor verzi etc.). Zonificarea funcţională este acţiunea împărţirii teritoriului în zone funcţionale”.

Prin urmare, includerea terenurilor într-o anumită unitate teritorială de referinţă (U.T.R) se realizează, în primul rând, prin Planul urbanistic general (P.U.G.).

Totodată, potrivit art. 32 alin. (5) lit. a) din Legea nr. 350/2001, prin planul urbanistic zonal (P.U.Z.) se stabilesc reglementări noi cu privire la: regimul de construire, funcţiunea zonei, înălţimea maximă admisă, coeficientul de utilizare a terenului (CUT), procentul de ocupare a terenului (POT), retragerea clădirilor faţă de aliniament şi distanţele faţă de limitele laterale şi posterioare ale parcelei, iar potrivit art. 47 alin. (5) din aceeaşi lege, prin planul urbanistic zonal se stabilesc, în baza analizei contextului social, cultural istoric, urbanistic şi arhitectural, reglementări cu privire la regimul de construire, funcţiunea zonei, înălţimea maximă admisă, coeficientul de utilizare a terenului (CUT), procentul de ocupare a terenului (POT), retragerea clădirilor faţă de aliniament şi distanţele faţă de limitele laterale şi posterioare ale parcelei, caracteristicile arhitecturale ale clădirilor, materialele admise.

Din aceste dispoziţii legale reiese faptul că includerea unui teren într-o anumită zonă funcţională potrivit PUG poate fi modificată prin PUZ, însă nu poate fi modificată prin PUD, astfel cum reiese din dispoziţiile art. 48 alin. (1)-(3) din Legea nr. 350/2001, care prevăd că planul urbanistic de detaliu se elaborează numai pentru reglementarea amănunţită a prevederilor stabilite prin planul urbanistic general sau planul urbanistic zonal.

Aşadar, ţinând cont de ierarhizarea acestor acte de reglementare, astfel cum a fost stabilită de dispoziţiile Legii nr. 350/2001 ce prevăd regulile generale în materia urbanismului, reiese că PUG constituie un act de reglementare superior faţă de PUZ şi PUD.

În continuare, se reţine, contrar susţinerilor pârâţilor __ şi __ şi a intervenienţilor accesorii în sprijinul acestora, că noţiunea de „spaţiu verde” nu se limitează la definiţia dată de art. 3 şi art. 4 din Legea nr. 24/2007, întrucât această lege are în vedere administrarea spaţiilor verzi din intravilanul localităţilor în vederea asigurării calităţii factorilor de mediu şi a stării de sănătate a populaţiei, în timp ce O.U.G. nr. 195/2005 reglementează protecţia mediului, obiectiv de interes public major, pe baza principiilor şi elementelor strategice care conduc la dezvoltarea durabilă, domeniu mult mai cuprinzător şi cu forţă juridică superioară faţă de amenajarea teritoriului şi administrarea spaţiilor verzi din intravilanul localităţilor în vederea asigurării calităţii factorilor de mediu şi a stării de sănătate a populaţiei, drept pentru care nu pot fi echivalate noţiunile juridice cuprinse în aceste acte normative.

În acest sens, potrivit art. 71 alin. (1) şi alin. (2) din O.U.G. nr. 195/2005, astfel cum a fost modificată prin O.U.G. nr. 114/2007 (în vigoare la data adoptării HCGMB nr. 339/13.08.2020), „Schimbarea destinaţiei terenurilor amenajate ca spaţii verzi şi/sau prevăzute ca atare în documentaţiile de urbanism, reducerea suprafeţelor acestora ori strămutarea lor este interzisă, indiferent de regimul juridic al acestora. Actele administrative sau juridice emise ori încheiate cu nerespectarea prevederilor alin. (1) sunt lovite de nulitate absolută”.

Aşa cum reiese din această reglementare şi din interpretarea gramaticală a dispoziţiilor cuprinse în art. 71 alin. (1) şi alin. (2) din O.U.G. nr. 195/2005, noţiunea de „spaţiu verde” nu se referă la terenuri amenajate în sensul art. 3 şi art. 4 din Legea nr. 24/2007, ci are în vedere spaţii verzi amenajate şi prevăzute în documentaţiile de urbanism, precum şi spaţii verzi amenajate sau prevăzute în documentaţiile de urbanism; astfel, spaţiile verzi pot fi amenajate, dar neprevăzute în documentaţiile de urbanism, pot fi neamenajate, dar prevăzute în documentaţiile de urbanism, după cum pot fi şi amenajate şi prevăzute în documentaţiile de urbanism.

O atare concluzie se impune, ţinând cont, pe de-o parte, de dispoziţiile legale ale art. 71 din O.U.G. nr. 195/2005 în forma anterioară modificării prin O.U.G. nr. 114/2007 „(1) Schimbarea destinaţiei terenurilor […] prevăzute […] în planurile urbanistice ca spaţii verzi amenajate este interzisă[…]. (2) Sunt exceptate de la prevederile alin. (1) terenurile proprietate privată, prevăzute în planurile urbanistice ca zone verzi, sau spaţiile plantate neprotejate a căror destinaţie poate fi schimbată numai cu respectarea reglementărilor specifice în vigoare”, care interziceau doar modificarea destinaţiei terenurilor prevăzute în planurile urbanistice ca spaţii verzi amenajate.

Pe de altă parte, reglementarea legislativă în forma actuală este mult mai vastă şi favorabilă mediului înconjurător, astfel că această categorie a spaţiilor verzi se bucură de un grad superior de protecţie, întrucât nu cuprinde doar spaţiile verzi prevăzute ca atare, ci şi spaţiile verzi neprevăzute, dar amenajate în acest scop.

Contrar susţinerilor pârâţilor __ şi __ şi a intervenienţilor accesorii în sprijinul acestora, faţă de dispoziţiile legale precitate, tribunalul reţine că prin PUZ terenurile pot fi reîncadrate în alte unităţi teritoriale de referinţă decât cele în care au fost încadrate prin PUG potrivit Legii nr. 350/2001, cu excepţia terenurilor încadrate în unitatea teritorială de referinţă „spaţii verzi”. Unitatea teritorială de referinţă „spaţii verzi”, astfel cum a fost reglementată prin PUG nu poate fi modificată sub nicio formă prin PUZ datorită interdicţiei absolute de schimbare a destinaţiei de spaţiu verde prevăzută în documentaţiile de urbanism, astfel cum reiese în mod expres din prevederile art. 71 din O.U.G. nr. 195/2005, normă cu caracter derogator faţă de reglementările legale în materie de urbanism.

Referitor la apărările pârâţilor __ şi __ în sensul că nu se poate prezuma că art. 71 din O.U.G. 195/2005 instituie o interdicţie absolută şi perpetuă de modificare a regimului terenurilor prevăzute ca spaţii verzi prin documentaţii de urbanism, prin alte documentaţii de urbanism, acestea sunt total eronate. În primul rând, astfel cum s-a reţinut anterior, există o interdicţie absolută de schimbare a destinaţiei de spaţiu verde prevăzută în documentaţiile de urbanism, respectiv modificarea acestora prin PUZ, act de reglementare de grad inferior faţă de PUG, atâta timp cât destinaţia le-a fost conferită prin PUG, actul de reglementare superior. În al doilea rând, interdicţia de reducere a spaţiilor verzi nu conduce la pierderea caracterului director și strategic al PUG și nu afectează prerogativa privind actualizarea PUG în sensul art. 46 alin. 1 din Legea nr. 350/2001, cum au apreciat nefondat aceiaşi pârâţi, ci are drept scop protecţia durabilă a mediului.

Mai mult decât atât, prevederile art. 71 din O.U.G. 195/2005 care interzic schimbarea destinaţiei spaţiilor verzi se coroborează cu dispoziţiile art. 18 alin. (9) din Legea nr. 24/2007, astfel cum a fost modificată şi completată prin Legea nr. 135/2014, care prevăd „Terenurile înscrise în cartea funciară ca fiind în categoria curţi-construcţii, terenuri ce se află în proprietatea privată a persoanelor fizice sau juridice, nu pot fi inventariate sau declarate ca spaţii verzi, în sensul legii, decât după îndeplinirea procedurii de expropriere conform legislaţiei în domeniu”. În acest scop, legiuitorul a înţeles, pe de-o parte, să limiteze posibilitatea schimbării destinaţiei spaţiilor verzi stabilite în documentaţiile de urbanism, iar pe de altă parte, să restrângă şi posibilitatea de a inventaria terenurile în documentaţiile de urbanism ca reprezentând drept „spaţii verzi”.

Totodată, nu poate fi echivalată sub nicio formă interdicţia prevăzută de art. 18 alin. 5 din Legea nr. 24/2007 care dispune că „este interzisă schimbarea destinaţiei, reducerea suprafeţelor ori strămutarea spaţiilor verzi definite de prezenta lege”, cu cea reglementată de art. 71 din O.U.G. 195/2005, întrucât art. 18 alin. (5) are în vedere exclusiv reglementările în materie de amenajare a teritoriului, pe când art. 71 dispune în privinţa domeniului protecţiei mediului, de interes general, care se aplică prioritar altor reglementări de interes particular, cum ar fi, în speţă, materia urbanismului.

De asemenea, tribunalul mai reţine că dispoziţiile art. 71 din O.U.G. nr. 195/2005 sunt aplicabile tuturor spaţiilor verzi, astfel cum au fost clasificate prin PUG, indiferent dacă acestea sunt sau nu sunt înscrise în Registrul __, contrar susţinerilor intervenienţilor accesorii, pentru considerentele expuse anterior.

Față de apărările pârâţilor __ şi __ şi a intervenienţilor în interesul acestora în sensul că suprafaţa totală a spaţiilor verzi aferente Sectorului 2 a fost majorată prin PUZ, nu poate fi reţinută în motivarea acestui aspect, întrucât prevederile art. 71 din O.U.G. nr. 195/2005 interzic, în mod expres, modificarea destinaţiei terenurilor încadrate în U.T.R. spaţii verzi prin PUG, indiferent de majorarea ori diminuarea suprafeţelor de teren încadrate în această categorie prin PUZ.

În acest sens, tribunalul are în vedere, potrivit raportului de mediu elaborat în vederea adoptării PUZ Sector 2, care cuprinde bilanţul teritorial existent conform PUG Bucureşti (aprobat prin HCGMB nr. 269/2000, prelungit cu HCGMB nr. 324/2010, prelungit cu HCGMB nr. 241/2011, prelungit cu HCGMB nr. 232/2012, prelungit cu HCGMB nr. 224/2015, modificat cu HCGMB nr. 341/2018, modificat cu HCGMB nr. 230/2019), cu specificarea zonelor verzi din cadrul U.T.R.-urilor, că spaţiile verzi din categoria V1 în suprafaţă de 191,60 ha, cu procent spaţiu verde aferent U.T.R. 85%, respectiv 162,86 ha suprafaţă spaţiu verde aferent U.T.R. se clasifică, potrivit PUZ Sector 2, în categoria V1 (V1, V*) şi se majorează la suprafaţa de 217,88 ha, cu procent spaţiu verde aferent U.T.R. 85%, respectiv 185,20 ha suprafaţă spaţiu verde aferent U.T.R.; spaţiile verzi din categoria V3a în suprafaţă de 19,66 ha, cu procent spaţiu verde aferent U.T.R. 70%, respectiv 13,76 ha suprafaţă spaţiu verde aferent U.T.R. se diminuează la suprafaţa de 7,3 ha, cu procent spaţiu verde aferent U.T.R. 70%, respectiv 5,11 ha suprafaţă spaţiu verde aferent U.T.R.; spaţiile verzi din categoria V3b în suprafaţă de 90,34 ha, cu procent spaţiu verde aferent U.T.R. 30%, respectiv 27,10 ha suprafaţă spaţiu verde aferent U.T.R. se majorează la suprafaţa de 115,34 ha, cu procent spaţiu verde aferent U.T.R. 30%, respectiv 34,60 ha suprafaţă spaţiu verde aferent U.T.R.; spaţiile verzi din categoria V4 în suprafaţă de 65,98 ha, cu procent spaţiu verde aferent U.T.R. 85%, respectiv 56,08 ha suprafaţă spaţiu verde aferent U.T.R. se diminuează la suprafaţa de 45,56 ha, cu procent spaţiu verde aferent U.T.R. 85%, respectiv 38,73 ha suprafaţă spaţiu verde aferent U.T.R.; spaţiile verzi din categoria V5 în suprafaţă de 27,38 ha, cu procent spaţiu verde aferent U.T.R. 100%, respectiv 27,38 ha suprafaţă spaţiu verde aferent U.T.R. se majorează la suprafaţa de 28,73 ha, cu procent spaţiu verde aferent U.T.R. 100%, respectiv 28,73 ha suprafaţă spaţiu verde aferent U.T.R.; se introduce o nouă categorie a spaţiilor verzi, respectiv V7 în suprafaţă de 7,72 ha (f. 79, 109 vol. XXXV).

Referitor la schimbarea categoriei de folosinţă a terenurilor din V în U.T.R.-uri care au funcţiuni construibile:

1)Zonele din dreapta şi stânga B-dului __, la sud de Şoseaua Fabrica de Glucoză şi nord-est de str. ___.

Din planşele indicate la dosar de către intervenienta __ (f. 3 vol. XXXII) şi accesarea link-ului https://doc.pmb.ro/servicii/urbanism/pug/docs/planul_U.T.R..pdf reiese că în zona Bd-ului __ cu str. __ şi Şos. Fabrica de Glucoză zonele care figurează în planşa PUG ca spaţii verzi (V1a, V3b, V4) sunt încadrate, potrivit PUZ (f. 12-22 vol. VII), în zone CB3.1 (cu P.O.T. maxim de 70% şi C.U.T. maxim de 4), respectiv M2 (cu P.O.T. maxim de 70% şi C.U.T. de maxim 3,5) şi M3 (cu P.O.T. maxim de 60% şi C.U.T. maxim de 2,5), schimbând practic destinaţia terenului din U.T.R. spaţiu verde în destinaţie de teren construibil şi reducând, totodată, suprafaţa zonei verzi V4, aspecte care reies şi din planşele de reglementare ataşate avizului de mediu (f. 23-24 vol. VII).

Instanţa nu poate reţine ca întemeiate apărările pârâţilor __ şi __ şi a intervenienţilor accesorii în sprijinul acestora în sensul că modificările survenite au fost preluate din acte administrative normative şi individuale şi că PUZ Sector 2 a preluat efectele produse de documentaţiile PUZ aprobate anterior şi în baza cărora s-au emis certificate de urbanism şi autorizaţii de construire, s-au construit clădiri, străzi, pasaje, s-au reamenajat spaţiile verzi publice, întrucât dispoziţiile art. 71 din O.U.G. nr. 195/2005 interzic atât modificarea destinaţiei terenurilor amenajate ca spaţii verzi, cât şi schimbarea clasificării terenurilor cum au fost încadrate în U.T.R. spaţii verzi prin PUG, atât prin adoptarea unui PUZ şi, cu atât mai mult, prin emiterea unor acte administrative normative cu forţă juridică inferioară ori individuale (ex: autorizaţii de construire). Instanţa apreciază că autorităţile administrative au posibilitatea să aprecieze cu privire la oportunitatea modificării ori menţinerii unor terenuri înscrise în U.T.R. spaţii verzi, terenuri cărora în fapt li s-a schimbat, total sau parţial, categoria de destinaţie, această posibilitate poate fi realizată doar în cazul adoptării unui nou PUG al Municipiului Bucureşti, prin care să fie modificat ori abrogat prezentul PUG adoptat prin HCGMB nr. 269/2000. Aşa fiind, reiese din dispoziţiile art. 47 alin. (5) din Legea nr. 350/2001, care prevăd în mod expres reglementările care pot fi modificate prin PUZ, respectiv „prin Planul urbanistic zonal se stabilesc, în baza analizei contextului social, cultural istoric, urbanistic şi arhitectural, reglementări cu privire la regimul de construire, funcţiunea zonei, înălţimea maximă admisă, coeficientul de utilizare a terenului (CUT), procentul de ocupare a terenului (POT), retragerea clădirilor faţă de aliniament şi distanţele faţă de limitele laterale şi posterioare ale parcelei, caracteristicile arhitecturale ale clădirilor, materialele admise”. Aşadar, prin PUZ nu poate fi modificată destinaţia de spaţiu verde a terenurilor în altă zonă funcţională, aşa cum s-a reţinut supra, atâta timp cât este în vigoare PUG, act de reglementare primară faţă de PUZ, acesta din urmă putând prelua caracterul de act de reglementare primară doar în situaţia prevăzută la art. 65 alin. (1) din Legea nr. 350/2001, care nu este incidentă în prezenta cauză.

Desigur, această împrejurare nu conduce la concluzia că pe terenurile cu destinaţia U.T.R. spaţiu verde prevăzute în documentaţiile de urbanism nu se poate edifica nicio construcţie, ci edificarea acestora este permisă doar în condiţiile specifice zonelor funcţionale V astfel cum au fost stabilite prin PUG.

Se observă, din informaţiile puse la dispoziţie de către pârâţii __ şi __ prin întâmpinare (f. 113-115 vol. I), că cele mai multe autorizaţii de construire, cu precădere pentru imobile/locuinţe cu regim mediu şi mare de înălţime au fost emise după intrarea în vigoare a O.U.G. nr. 195/2005 (în vigoare de la 29.01.2006) care prevedea la art. 71 (forma iniţială), că schimbarea destinaţiei terenurilor amenajate ca spaţii verzi prevăzute în planurile urbanistice este interzisă, astfel că nu se poate invoca la acest moment necunoaşterea legii.

Chiar şi în aceste condiţii, trebuie să se ţină cont de respectarea dreptului de proprietate, instanţa reţinând că, odată ce a fost dobândit dreptul de a edifica o construcţie în mod definitiv anterior emiterii PUZ Sector 2, aşa cum au arătat pârâţii __ şi __ prin întâmpinare (autorizaţiile de construire indicate fiind emise anterior anului 2020), în condiţiile în care autoritatea administrativă locală a recunoscut acest drept prin emiterea autorizaţiilor de construire, neavând în vedere încadrarea de spaţiu verde a terenului pe care urma a fi edificată construcţia, aceeaşi autoritate nu poate decide ulterior în sens contrar, fiind incidentă interdicţia revocării actelor administrative care recunosc drepturi în favoarea particularilor. Dreptul de proprietate dobândit asupra unei construcţii edificate în temeiul unei autorizaţii de construire, aşa cum s-a arătat, rămâne un drept câştigat al proprietarului acesteia.

În acord cu susţinerile pârâţilor __ şi __ prin întâmpinare cu privire la faptul că situaţia reală din teren este greşită, totuşi, nu pot fi ignorate dispoziţiile art. 71 din O.U.G. nr. 195/2005 precitate.

De asemenea, tribunalul apreciază că dezvoltarea imobiliară într-o unitate administrativ-teritorială care conduce la dezvoltarea economică a acesteia nu este doar necesară, ci şi benefică comunităţii acesteia ca urmare a investiţiilor financiare în proiecte imobiliare şi nu numai, însă o dezvoltare perpetuuă şi durabilă trebuie să aibă în vedere şi să respecte legislaţia în vigoare atât în domeniul urbanismului, cât şi în materie de protecţie a mediului înconjurător.

Nu mai puţin adevărat este faptul că există necorelări dintre situația existentă în teritoriu, în sensul că o serie de terenuri figurează în PUG ca fiind spaţii verzi, însă realitatea în fapt este diferită, dar această obligaţie îi este imputabilă autorităţii publice care are competenţa de actualizare a documentaţiei de urbanism, inclusiv prin PUG, potrivit dispoziţiilor art. 46 alin. 1 ind. 6 din Legea nr. 350/2001, care prevăd că „actualizarea Planului urbanistic general reprezintă revizuirea reglementărilor urbanistice, a indicatorilor urbanistici propuşi şi a prevederilor planului iniţial prin aducerea acestora în acord cu legislaţia în vigoare, tendinţele de dezvoltare şi cerinţele de dezvoltare durabilă socioeconomice şi de mediu actuale, precum şi actualizarea listei de proiecte de investiţii necesare pentru implementarea viziunii de dezvoltare, în baza unor studii de specialitate şi a analizei gradului de implementare a planurilor urbanistice în vigoare şi a impactului acestora la nivelul localităţii, dacă este cazul”.

Mai mult decât atât, contrar susţinerilor pârâţilor __ şi __ şi a intervenienţilor în interesul acestora, în sensul că PUZ Sector 2 a fost modificat prin HCGMB nr. 99/14.08.2003 şi prelungit ulterior, astfel că varianta redată potrivit PUG 2000 nu mai este actuală, tribunalul reţine, pe de-o parte, că pârâţii __ şi __ nu au indicat modalitatea de modificare a destinaţiei terenurilor invocate de intervenienta __ prin cererea de intervenţie principală cu privire la schimbarea destinaţiei acestora prin PUZ Sector 2 adoptat prin H.C.L. Sector 2 nr. 99/2003 faţă de varianta funcţiunii terenurilor aprobată potrivit PUG Municipiul Bucureşti prin HCGMB nr. 269/2000 şi până la intrarea în vigoare a OUG nr. 195/2005, aceste din urmă dispoziţii legale necesitând a fi respectate odată cu intrarea în vigoare a acestei ordonanţe. Pe de altă parte, aceiaşi pârâţi şi parte din intervenienţii în sprijinul acestora au invocat faptul că în baza PUZ Sector 2 aprobat prin H.C.L. Sector 2 nr. 99/2003 au fost emise o serie de autorizaţii de construire care au modificat situaţia de fapt din teren. Or, faţă de textele legale arătate anterior şi considerentele expuse, este nefondată susţinerea în sensul că a fost modificată încadrarea în zone funcţionale a unor terenuri, respectiv din U.T.R. V în U.T.R.-uri construibile, în baza unor autorizaţii de construire, întrucât, aşa cum s-a arătat, prin emiterea acestor acte administrative nu se poate proceda la schimbarea destinaţiei respectivelor zone funcţionale astfel cum acestea au fost prevăzute prin PUG.

De asemenea, tribunalul are în vedere faptul că prin H.C.L.S2 nr. 99/2003 a fost aprobat PUZ Sector 2 prevăzut în anexa ce face parte integrantă din hotărâre (f. 18-19 vol. II), însă această anexă nu a fost depusă la dosarul cauzei pentru a se cerceta conformitatea ori eventuale diferenţe faţă de planşa de reglementare aferentă PUG 2000 (https://doc.pmb.ro/servicii/urbanism/pug/docs/planul_UTR.pdf).

Totodată, ulterior H.C.L.S2 nr. 99/2003 a mai fost aprobată H.C.L.S2 nr. 13/2007 privind completarea R.L.U. aferent PUZ Sector 2 aprobat prin H.C.L.S2 99/2003 şi H.C.L.S2 privind prelungirea valabilităţii H.C.L. Sector 2 nr. 99/2013 privind aprobarea PUZ Sector 2 până la data de 30.12.2015 (f. 19-22 vol. II), însă planşa de reglementare depusă la dosarul cauzei la fila 24 vol. II nu este nici semnată, nici avizată, iar planşa de reglementare depusă la fila 23 vol. II (f. 168 CD I) este ilizibilă, nu se distinge datarea şi nici avizarea sa, conţinând menţiuni cu privire la ani diferiţi (2003, 2006), astfel că aceasta nu poate fi atribuită ca aparţinând vreunei hotărâri de consiliu local sector 2 determinate din cele enumerate anterior, cu atât mai mult cu cât nu ar putea fi avută în vedere decât planşa de reglementare adoptată în 2003, anterior intrării în vigoare a O.U.G. nr. 195/2005. Chiar şi dacă ar fi avută în vedere această planşă de reglementare (f. 23-24 vol. II), reiese că zona descrisă mai sus, respectiv zona Bd-ului __ cu str. __ şi Şos. Fabrica de Glucoză, figurează în această planşă tot cu funcţiune de spaţiu verde (V1a, V3b, V4).

Indicată de intervenienta __ sub denumirea de „fosta bază sportivă a RADET”, se reţine că terenul situat între __ Floreasca şi Bd. __ figurează în planşa PUG ca spaţiu verde (V3b) fiind încadrate, potrivit PUZ (f. 12-22 vol. VII), în zona CB3.1 (cu P.O.T. maxim de 70% şi C.U.T. maxim de 4), schimbând practic destinaţia terenului din U.T.R. spaţiu verde în destinaţie de teren construibil şi reducând, totodată, suprafaţa zonei verzi V4, aspecte care reies şi din planşa de reglementare 03.1 varianta îmbunătăţită __ 2020 (f. 169 vol. IV).

Referitor la susţinerea pârâţilor __ şi __ în sensul că proprietarului actual al acestui teren nu-i revine şi nici nu-i poate fi impusă obligaţia de menţinere a destinaţiei unei baze sportive în conformitate cu disp. art. 78 ind. 1 din Legea nr. 69/2000, tribunalul notează că deja a reţinut nelegalitatea reîncadrării acestor amplasamente prin PUZ Sector 2 raportat la dispoziţiile art. 71 din OUG nr. 195/2005, astfel că prevederile legale invocate de pârâţi sunt nerelevante faţă de acest aspect.

Deși pârâţii nu au arătat, imobilul menţionat a fost retrocedat, cu certitudine, proprietarului actual, în baza legilor speciale, după data încadrării acestei zone în U.T.R. spaţii verzi prin PUG.

Or, nefiind dovedită data retrocedării acestui teren şi nici modalitatea de retrocedare invocată de pârâţi, instanţa reţine, pe de-o parte, că faţă de aplicabilitatea art. 71 din OUG nr. 195/2005, nu este permisă schimbarea destinaţiei terenului din U.T.R. spaţiu verde în categoria curţi-construcţii, iar pe de altă parte, nu poate fi cercetată eventuala incidenţă a prevederilor art. 18 alin. 9 din Legea nr. 24/2004.

2) Porţiunea de sud a peninsulei __ devine construibilă, o parcelă din Parcul Circului devine zona CB1, iar malul Lacului __ dinspre strada __ devine parţial construibil, încadrat în zona M2.

Din planşele indicate la dosar de către intervenienta __ (f. 3 vol. XXXII) şi accesarea link-ului https://doc.pmb.ro/servicii/urbanism/pug/docs/planul_U.T.R..pdf reiese că porţiunea de sud a peninsulei __ care figurează în planşa PUG ca spaţiu verde V3a este încadrată, potrivit PUZ, în zona construibilă L1 (cu P.O.T. maxim de 45% şi C.U.T. maxim de 1,6) şi, respectiv, M3 (cu P.O.T. maxim de 60% şi C.U.T. maxim de 2,5), schimbând practic o porţiune din destinaţia terenului din U.T.R. spaţiu verde în destinaţie de teren construibil, aspecte care reies şi din planşa de reglementare 03.1 varianta îmbunătăţită __ 2020 (f. 169 vol. IV).

Față de apărările pârâţilor __ şi __ din întâmpinare şi a unei părţi a intervenienţilor accesorii în sprijinul acestora, rămân valabile considerentele expuse de instanţă de la punctul 1).

3) În zona Fabrica de Glucoză, Petricani se preiau PUZ-uri existente şi se permite densificarea (zone V1 sau V3 transformate în M)

Din planşele indicate la dosar de către intervenienta __ (f. 3-4 vol. XXXII) şi accesarea link-ului https://doc.pmb.ro/servicii/urbanism/pug/docs/planul_U.T.R..pdf reiese că porţiunea din partea dreapta sud a Şos. Petricani care se intersectează cu Şos. Fabrica de Glucoză figurează în planşa PUG ca spaţiu verde V1a şi este încadrată, potrivit PUZ, în zona construibilă M2 (cu P.O.T. maxim de 70% şi C.U.T. de maxim 3,5), schimbând practic o porţiune din destinaţia terenului din U.T.R. spaţiu verde în destinaţie de teren construibil, aspecte care reies şi din planşa de reglementare 03.1 varianta îmbunătăţită la 2020 (f. 169 vol. IV). Ca o paranteză, acest teren este încadrat în categoria V1a şi potrivit planşei de la f. 23-24 vol. II, despre care se susţine că este aferentă PUZ Sector 2 2003.

Tribunalul a reţinut deja că art. 71 din OUG nr. 195/2005 interzice schimbarea prin PUZ a destinației terenurilor prevăzute ca spații verzi în PUG aprobat prin HCGMB nr. 269/2000 indiferent dacă ele sunt sau nu înscrise în Registrul __, argumentele avute în vedere spre a ajunge la această concluzie fiind expuse deja în cuprinsul acestei hotărâri la punctul 1).

4) Intersecţia B-dului __ cu str. __ – o fâşie de teren din parcul __, un teren marcat ca V în versiunea de planşe din avizarea preliminară apare marcat ca M2 în versiunea de planşe din etapa de avizare.

Din planşele indicate la dosar de către intervenienta __ (f. 4 vol. XXXII) şi accesarea link-ului https://doc.pmb.ro/servicii/urbanism/pug/docs/planul_U.T.R..pdf reiese că o fâşie de teren din Parcul

__ de lângă Bd-ul __ care figurează în planşa PUG ca spaţiu verde V3b este încadrată, potrivit PUZ, în zona construibilă M2 (cu P.O.T. maxim de 70% şi C.U.T. de maxim 3,5), schimbând destinaţia terenului din U.T.R. spaţiu verde în destinaţie de teren construibil, aspecte care reies şi din planşa de reglementare 03.1 varianta îmbunătăţită __ 2020 (f. 169 vol. IV).

5) __ Tibiscum.

Din planşele indicate la dosar de către intervenienta __ (f. 5 vol. XXXII) şi accesarea link-ului https://doc.pmb.ro/servicii/urbanism/pug/docs/planul_U.T.R..pdf reiese că o porţiune mare din această insulă care figurează în planşa PUG ca spaţiu verde V3a este încadrată, potrivit PUZ, în zona funcţională construibilă M2 (cu P.O.T. maxim de 70% şi C.U.T. de maxim 3,5).

Față de apărările pârâţilor __ şi __ Bucureşti din întâmpinare şi a unei părţi a intervenienţilor accesorii în sprijinul acestora, rămân valabile considerentele expuse de instanţă de la punctul 1).

6) Şoseaua __, în apropierea intersecţiei cu Şos. __: scuar verde amenajat în faţa blocului din intersecţie, marcat ca M2.

Din planşele indicate la dosar de către intervenienta __ (f. 5 vol. XXXII) şi planşa depusă de către pârâţii __ şi __ în cadrul întâmpinării, reiese în mod clar că scuarul verde despre care face vorbire intervenienta __ nu este încadrat în zona construibilă M2, ci în zona V1a, planşa prezentată de intervenientă nefiind conformă cu varianta aprobată prin PUZ, acest aspect reieşind şi din planşa de reglementare 03.2 varianta îmbunătăţită __ 2020 (f. 168 vol. IV), motiv pentru care această susţinere este nefondată.

7) În zona complexului __ e figurată o construcţie cu destinaţia de sală polivalentă, în aceeaşi manieră ca restul construcţiilor existente în complex, respectiv „Edificabil la nivel orientativ pentru baze sportive care poate fi modificat prin documentaţii de urbanism de tip PUD.

Din planşele indicate la dosar de către intervenienta __ (f. 5 vol. XXXII) şi accesarea link-ului https://doc.pmb.ro/servicii/urbanism/pug/docs/planul_U.T.R..pdf, contrar susţinerilor pârâţilor __ şi__ , reiese că terenul „Complexul __” care figurează în planşa PUG Municipiul Bucureşti ca U.T.R. V1b – __ parcurilor, spaţiilor verzi publice cu acces nelimitat (cu P.O.T maxim de 15% şi C.U.T maxim de 0,2) este încadrat, potrivit PUZ, în U.T.R. V3b – Spaţii verzi de agrement: complexe şi baze sportive (cu P.O.T. maxim de 50% şi C.U.T. maxim de 20%), aspecte care reies şi din planşa de reglementare 03.2 varianta îmbunătăţită __ 2020 (f. 168 vol. VII).

Apărarea pârâţilor __ şi __ din întâmpinare în sensul că noua __ Polivalentă, aflată în construcţie în incinta acestui complex, reprezintă o funcţiune sportivă, conformă cu funcţiunile admise în zona V3b, nu poate conduce la schimbarea destinaţiei terenului din U.T.R. V1b în U.T.R. V3b pentru considerentele arătate pe larg la punctul 1) cu privire la schimbarea terenurilor din categoria spaţii verzi şi faţă de situaţia existentă în fapt la nivelul acestor terenurilor.

În această situaţie, doar autorităţile administrative pot aprecia asupra oportunităţii scopului Complexului __, respectiv acela de a fi utilizat pentru practicarea sporturilor şi a competiţiilor sportive, nu acela de parc public (respectiv modificarea destinaţiei U.T.R. din V1b în V3b), însă pot decide în acest sens doar cu respectarea prevederilor legale enumerate anterior la punctul 1).

8) Încadrarea V3b – spaţii verzi de agrement, complexe şi baze sportive capătăt prin regulamentul PUZ Sector 2 drept de construire pe 50% din suprafaţă plus 20% alei pietonale, carosabile şi platforme (Clubul __, Clubul sportiv __, __).

Din planşele indicate la dosar de către intervenienta __ (f. 6 vol. XXXII) şi accesarea link-ului https://doc.pmb.ro/servicii/urbanism/pug/docs/planul_U.T.R..pdf reiese că, potrivit PUG, terenul Clubul __ şi Clubul Sportiv __ sunt încadrate în U.T.R. V3b, iar prin PUZ Sector 2 nu a fost modificată destinaţia acestora, contrar susţinerilor intervenientei __.

Potrivit Regulamentului Local de Urbanism aferent PUG Municipiul Bucureşti aprobat prin HCGMB nr. 269/2000, pentru U.T.R. V3 sunt admise P.O.T. cu construcţii, circulaţii şi platforme de maxim 30%, iar. C.U.T. este de maxim 0,35 mp. ADC/mp. teren sau conform normelor specifice în vigoare sau PUZ avizat conform legii (https://doc.pmb.ro/servicii/urbanism/pug/docs/v_zona_spatii_verzi.pdf,https://doc.pmb.ro/servicii/urbanism/pug/docs/tabel_2001.pdf), derogarea de la stabilirea acestor coeficienţi prin PUG fiind recunoscută în favoarea PUZ şi prin dispoziţiile art. 47 alin. 5 din Legea nr. 350/2001.

Din planşele indicate la dosar de către intervenienta __ (f. 6 vol. XXXII) şi accesarea link-ului https://doc.pmb.ro/servicii/urbanism/pug/docs/planul_U.T.R..pdf, reiese că terenul „__” care figurează în planşa PUG Municipiul Bucureşti ca U.T.R. V1b – __ parcurilor, spaţiilor verzi publice cu acces nelimitat (cu P.O.T maxim de 15% şi C.U.T maxim de 0,2) este încadrat, potrivit PUZ, în U.T.R. V3b – Spaţii verzi de agrement: complexe şi baze sportive (cu P.O.T. maxim de 50% şi C.U.T. maxim de 20%), aspecte care reies şi din planşa de reglementare 03.2 varianta îmbunătăţită __ 2020 (f. 168 vol. VII).

Şi în privinţa acestui teren modificarea destinaţiei U.T.R. din V1b în V3b se poate realiza doar cu respectarea prevederilor legale enumerate anterior la punctul 1).

9) Zone V1 – parcuri mici între blocuri sau în intersecţii şi spaţii verzi între blocuri devin construibile (Parcul __ Obor şi spaţii verzi între blocuri, Parcul Hobita, Parcul Abanosului, Parcul Almaşul __ şi restul spaţiilor verzi dintre blocuri, Alveole verzi str. __, spaţii verzi între blocuri Bd. __, spaţii verzi între blocuri intersecţia Iancului/__).

Din planşele indicate la dosar de către intervenienta __ (f. 6 vol. XXXII) reiese că aceste spaţii verzi indicate nu au fost identificate ca atare în planşele de reglementare urbanistică ale PUZ Sector 2 (f. 168 vol. IV), ci incluse în zone construibile (L3a, L4a, M2) deşi, astfel cum a indicat aceeaşi intervenientă, pentru alte zone (ex. __, Floreasca), au fost indicate în mod distinct spaţiile verzi aferente ansamblurilor rezidenţiale (f. 8 vol. XXXII).

Referitor la susţinerea pârâţilor __ Bucureşti şi __ Bucureşti în sensul că aceste spaţii nu au fost reglementate ca spaţiu verde prin PUG şi că nu s-a dovedit schimbarea încadrării acestora prin PUZ Sector 2, tribunalul nu poate accepta această apărare din moment ce pentru alte zone din acelaşi sector, redate cu titlu de exemplu mai sus, s-au indicat în mod concret aceste terenuri ca fiind spaţii verzi chiar prin planşa de reglementare urbanistică a PUZ Sector 2 (f. 168 vol. IV).

Mai mult, în această situaţie, instanţa reia considerentele arătate pe larg cu ocazia definiţiei noţiunii de „spaţiu verde” în sensul că nu pot fi împrumutate noţiuni din Legea nr. 24/2007 pentru definirea noțiunilor din OUG nr. 195/2005. Mai mult, chiar dacă s-ar reține contrariul, dispozițiile art. 71 alin. (1) din OUG nr. 195/2005 sunt suficient de clare încât să excludă orice ipoteză de schimbare a destinației spațiilor verzi.

Aşa cum reiese din această reglementare şi din interpretarea gramaticală a dispoziţiilor cuprinse în art. 71 alin. (1) şi alin. (2) din O.U.G. nr. 195/2005, noţiunea de „spaţiu verde” nu se referă la terenuri amenajate şi parcuri în sensul art. 3 şi art. 4 din Legea nr. 24/2007, ci are în vedere spaţii verzi amenajate şi prevăzute în documentaţiile de urbanism, precum şi spaţii verzi amenajate sau prevăzute în documentaţiile de urbanism; astfel, spaţiile verzi pot fi amenajate, dar neprevăzute în documentaţiile de urbanism, pot fi neamenajate, dar prevăzute în documentaţiile de urbanism, după cum pot fi şi amenajate şi prevăzute în documentaţiile de urbanism.

O atare concluzie se impune, ţinând cont, pe de-o parte, de dispoziţiile legale ale art. 71 din O.U.G. nr. 195/2005 în forma anterioară modificării prin O.U.G. nr. 114/2007 „(1) Schimbarea destinaţiei terenurilor […] prevăzute[…] în planurile urbanistice ca spaţii verzi amenajate este interzisă[…]. (2) Sunt exceptate de la prevederile alin. (1) terenurile proprietate privată, prevăzute în planurile urbanistice ca zone verzi, sau spaţiile plantate neprotejate a căror destinaţie poate fi schimbată numai cu respectarea reglementărilor specifice în vigoare”, care interziceau doar modificarea destinaţiei terenurilor prevăzute în planurile urbanistice ca spaţii verzi amenajate.

Pe de altă parte, reglementarea legislativă în forma actuală este mult mai vastă şi favorabilă mediului înconjurător, astfel că această categorie a spaţiilor verzi se bucură de un grad superior de protecţie întrucât nu cuprinde doar spaţiile verzi prevăzute ca atare, ci şi spaţiile verzi neprevăzute, dar amenajate în acest scop.

Or, din planşele foto indicate de intervenienta __ reiese în mod clar că aceste terenuri, deşi nu sunt încadrate prin PUG ca spaţii verzi, sunt amenajate ca atare în acest scop, motiv pentru care includerea acestora în zone construibile este interzisă, astfel cum s-a reţinut şi anterior.

Susţinerea pârâţilor __ şi __ în sensul că aceste terenuri la care se face referire sunt amenajate ca locuri de joacă pentru copii între blocuri de tip condominium (clădire de locuinţe colective în zona funcţională L) nu poate fi primită, întrucât, aşa cum s-a arătat, acestea sunt cuprinse şi în U.T.R. M2, nu doar în U.T.R. L3a şi L4a.

În lipsa unor dovezi concrete, nu poate fi reţinută nici apărarea pârâţilor __ şi __ în sensul că reglementarea amănunţită a spaţiilor publice (verzi) din cartierul Floreasca a fost realizată la solicitarea locuitorilor din zonă ca urmare a faptului că multe parcele situate între blocuri au fost retrocedate şi nici proprietăţile private nu au fost inventariate ca spaţii verzi, întrucât această obligaţie de inventariere revine chiar autorităţilor administrative pentru întreaga circumscripţie a sectorului 2, nu doar pentru o zonă aferentă acestuia.

Nu este de ignorat nici faptul că emitentul actului administrativ cu caracter normativ – HCGMB nr. 339/2020 – Consiliul __ a achiesat la acest motiv de nelegalitate.

Referitor la susţinerea reclamanţilor din cererea conexă __/3/2021, în sensul că a fost schimbată categoria Terenului 48 şi a Terenului 50 din spaţiu verde în spaţiu construibil, se reţin următoarele:

Reclamanţii din cererea conexă au calitatea de proprietari ai apartamentelor din complexul rezidenţial __ din __-27, sector 2 Bucureşti, situat în imediata vecinătate a două terenuri încadrate tradiţional în categoria spaţiilor verzi, care sunt însă trecute prin HCGMB __ în zonele urbanistice mixte M2 şi M3 ce permit realizarea de construcţii cu regim de înălţime medie şi mare.

Astfel, cele două terenuri sunt:

a)- terenul cu suprafaţa de 7.826 mp. (conform actelor) şi 8.608 mp. (conform măsurătorilor cadastrale), situat în __, identificat cu nr. cadastral __, înscris în cartea funciară a Sectorului 2 Bucureşti, sub nr. __, înscris în Registrul Spaţiilor __ al Municipiului Bucureşti drept spaţiu verde pentru protecţia apei (Terenul 48), şi

b)- terenul cu suprafaţa de 4.720 mp. (conform actelor) şi 4.856 mp. (conform măsurătorilor cadastrale), situat în __, identificat cu nr. cadastral __, înscris în cartea funciară a Sectorului 2 Bucureşti, sub nr. __, (Terenul 50).

Din planşele indicate la dosar de către reclamanţii din cererea conexă (f. 25 dosar __##/3/2021) şi accesarea link-ului https://doc.pmb.ro/servicii/urbanism/pug/docs/planul_U.T.R..pdf reiese că o porţiune de teren din Terenul 48 situat în __# __## __ ## (https://www.google.com/maps/place/Strada+__##+48,+Bucure%C8%99ti+077190/@44.4641631,26.1170407,17z/data=!3m1!4b1!4m6!3m5!1s0x40b1f8bd83c681f1:0x1f53bab76eafb9e5!8m2!3d44.4641593!4d26.1196156!16s%2Fg%2F11c23g8390?entry=ttu) care figurează în planşa PUG ca spaţiu verde V4 (figurând cu această destinaţie inclusiv în planşa de reglementare a PUZ Sector 2 în etapa iniţială f. 43 vol. VII), respectiv în Registrul Spaţiilor verzi ca spaţiu verde pentru protecţia apelor, este încadrată, potrivit PUZ (f. 12-22 vol. VII), în zona construibilă M1 şi M3 (cu P.O.T. maxim de 60% şi C.U.T. maxim de 2,5), schimbând destinaţia terenului din U.T.R. spaţiu verde în destinaţie de teren construibil, aspecte care reies şi din planşa de reglementare 03.1 varianta îmbunătăţită __ 2020 (f. 169 vol. IV).

Totodată, cu privire la Terenul 50 situat în __ (https://www.google.com/maps/place/Strada+__##+50,+Bucure%C8%99ti/@44.4677525,26.1124027,16z/data=!4m6!3m5!1s0x40b1f899ce733967:0xfbf3ff97965692b5!8m2!3d44.4677487!4d26.1175525!16s%2Fg%2F11kmb257vf?entry=ttu) care figurează în planşa PUG ca spaţiu verde V3b (figurând cu această destinaţie inclusiv în planşa de reglementare a PUZ Sector 2 în etapa iniţială f. 43 vol. VII), reiese că o porţiune mică din acest teren situată în nordul str. __ este încadrată, potrivit PUZ, în zona construibilă M2 (cu P.O.T. maxim de 70% şi C.U.T. de maxim 3,5), schimbând destinaţia terenului din U.T.R. spaţiu verde în destinaţie de teren construibil, aspecte care reies şi din planşa de reglementare 03.1 varianta îmbunătăţită __ 2020 (f. 169 vol. IV).

Aşadar, acest motiv de nelegalitate a HCGMB nr. 339/2020 este vădit întemeiat pentru considerentele arătate anterior la punctul 1) din cererea de intervenţie formulată de __ care a fost deja tratat de tribunal cu privire la schimbarea categoriei de folosinţă a unor terenuri din U.T.R. V în alte U.T.R.-uri construibile prin PUZ.

__ impusă pentru toate construcţiile care urmează a fi edificate de a se amenaja minim 30% din suprafaţa terenului ca spaţiu verde, precum şi împrejurarea majorării suprafeţei totale a spaţiului verde la nivelul Sectorului 2, astfel cum au susţinut pârâţii __ şi __, precum şi intervenienţii accesorii în sprijinul acestora, nu au relevanţă, întrucât, aşa cum s-a arătat, dispoziţiile art. 71 din OUG nr. 195/2005 interzic în mod expres inclusiv strămutarea spaţiilor verzi.

Din această perspectivă este neîntemeiată susţinerea reclamanţilor din cererea conexă cu privire la nerespectarea condiţiilor referitoare la regimul spaţiilor verzi în sensul majorării procentului de spaţii verzi prin PUZ, măsură impusă în Secţiunea nr. 4 a Avizului de mediu nr. 1/10.02.2020, însă este întemeiată critica privind nerespectarea obligaţiei de interzicere cu desăvârşire a distrugerii vegetaţiei de arbori şi arbuşti, modificarea destinaţiei terenurilor din zona funcţională V în zone funcţionale construibile conducând tocmai la acest rezultat.

Aşa cum s-a reiterat anterior, referitor la susţinerile reclamanţilor din cererea conexă, este irelevant dacă terenurile care sunt trecute din U.T.R. V în alte U.T.R.-uri prin PUZ sunt sau nu înscrise ca spaţii verzi în Registrul __, art. 71 din OUG nr. 195/2005 interzicând schimbarea destinaţiei a tuturor terenurilor prevăzute ca spaţii verzi în PUG, cât şi a terenurilor care, deşi nu sunt cuprinse în documentaţiile de urbanism cu această destinaţie, sunt amenajate în realitate în acest scop.

De asemenea, irelevante sunt atât întinderea, cât şi numărul suprafeţelor de spaţii verzi din zona funcţională V care sunt reîncadrate în zone construibile, întrucât tribunalul consideră că pentru soluţionarea cauzei în limitele învestirii nu este importantă suprafaţa exactă de spaţii verzi care au suferit astfel de modificări, ci important este, aşa cum s-a reiterat supra, faptul că prin PUZ Sector 2 s-a modificat destinaţia unor parcele incluse prin PUG în zona spaţiilor verzi.

În consecință, tribunalul reține că în mod nelegal prin PUZ Sector 2 s-a modificat destinația unor suprafețe considerabile de teren prevăzute ca spații verzi în PUG Municipiul Bucureşti, încadrarea acelor spații verzi neputând fi schimbată decât prin abrogarea PUG aprobat prin HCGMB nr. 269/2000.

În ceea ce priveşte motivul de nelegalitate referitor la cifra de spaţiu verde pe cap de locuitor rezultată ca fiind sub nivelul de 26 mp prevăzut de art. 10 din Legea nr. 24/2007, tribunalul reţine următoarele:

Potrivit art. 10 alin. (3) din Legea nr. 24/2007 „Extinderea intravilanului localităţilor, transformarea zonelor cu alte funcţiuni în zone rezidenţiale şi construirea pe terenuri de peste 3.000 m2 aflate în proprietatea statului, a unităţilor administrativ-teritoriale, a autorităţilor centrale şi locale se pot realiza exclusiv pe baza documentaţiilor de urbanism care să prevadă un minimum de 20 m2 de spaţiu verde pe cap de locuitor şi un minimum de 5% spaţii verzi publice”.

__ a făcut referire la art. 10 alin. (3) din Legea nr. 24/2007, instanţa reţine că intervenienta __ a avut în vedere suprafaţa de 26 mp/locuitor, astfel cum a fost modificată prin OUG nr. 114/2007. În acest sens, art. II alin. (1) din OUG __ pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2005 privind protecția mediului prevede că “Autoritățile administrației publice locale au obligația de a asigura din terenul intravilan o suprafață de spațiu verde de minimum 20 m2/locuitor, până la data de 31 decembrie 2010, și de minimum 26 m2/locuitor, până la data de 31 decembrie 2013.”

Referitor la situaţiile prevăzute de art. 10 alin. (3) din Legea nr. 24/2007, tribunalul reţine că, în speţă, este incidentă transformarea zonelor cu alte funcţiuni, prevăzute prin PUG Bucureşti, în zone rezidenţiale, potrivit PUZ Sector 2, astfel cum s-a constatat la tratarea punctului cu privire la schimbarea destinaţiei unor spaţii verzi în zone construibile, contrar susţinerilor pârâţilor __ şi __ precum şi a unei părţi a intervenienţilor accesorii în sprijinul acestora.

Aşadar, s-a reţinut, cu titlu de exemplu, că suprafeţe considerabile prevăzute ca spaţii verzi şi încadrate cu această funcţiune prin PUG Municipiul Bucureşti în zona V – zona spaţiilor verzi, subzonele V1a, V3a, V4, au fost transformate prin PUZ Sector 2 contestat în zone cu funcţiuni construibile, cu precădere în zona M, subzone M2 şi M3.

Din Bilanţul teritorial existent aferent raportului de mediu aflat la f. 77-79 vol. XXXV reiese că suprafaţa spaţiilor verzi potrivit PUG Bucureşti (aprobat prin HCGMB nr. 269/2000, prelungit cu HCGMB nr. 324/2010, prelungit cu HCGMB nr. 241/2011, prelungit cu HCGMB nr. 232/2012, prelungit cu HCGMB nr. 224/2015, modificat cu HCGMB nr. 341/2018, modificat cu HCGMB nr. 230/2019) este de 394,96 ha, iar prin PUZ Sector 2 se propune o suprafaţă majorată la 422,53 ha spaţii verzi (f. 79, 109 vol. XXXV), astfel cum reiese şi din planşele de reglementare 03.1 şi 03.2 variantă îmbunătăţită __ 2020 (f. 168-169 vol. IV).

În acord cu susţinerile pârâţilor __ şi __, tribunalul are în vedere că suprafaţa de spaţii verzi modificată aferentă Sectorului 2 nu poate fi raportată la suprafaţa înregistrată în Registrul Spaţiilor __, întrucât acesta nu este un act administrativ de reglementare, ci trebuie raportată la Planul urbanistic general care are atât caracter director şi strategic, cât şi caracter de reglementare şi reprezintă principalul instrument de planificare operaţională, constituind baza legală pentru realizarea programelor şi acţiunilor de dezvoltare, astfel cum reiese din art. 46 alin. (1) din Legea nr. 350/2001.

Referitor la calculul suprafeţei de spaţiu verde pe cap de locuitor aferentă PUZ Sector 2 indicată ca fiind 28 mp/cap de locuitor domiciliat, instanţa reţine că acesta a rezultat prin împărţirea suprafeţei UTR de tip verde în afara zonelor protejate 934,74 ha la numărul populaţiei şi domiciliate existente în __, respectiv 334.011 locuitori (fiind exclusă populaţia existentă în zonele protejate: 372.032 – 38.021 = 334.011 locuitori), rezultatul fiind de 27,98 mp./cap de locuitor.

Aşadar, la calculul suprafeţei spaţiului verde metru pătrat/locuitor, contrar susţinerilor pârâţilor __ şi __, nu au fost avute în vedere nici suprafeţele UTR de tip verde din zonele protejate şi nici populaţia aferentă acestor zone.

Chiar dacă suprafaţa de spaţiu verde pe cap de locuitor a fost majorată din punct de vedere teoretic prin PUZ Sector 2 la 934,74 ha faţă de 897,34 ha prevăzută în PUG (planşele de reglementare f. 168-169 vol. IV), instanţa nu poate să nu aibă în vedere obligaţia prevăzută în sarcina autorităţilor administrative publice de a asigura o suprafaţă de minim 26 mp./cap de locuitor prevăzută de dispoziţiile art. II alin.1 din OUG __ pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2005.

În acest sens, relevantă este şi procedura de infringement care se referă la depăşirile de particule poluante în Municipiul Bucureşti începând cu anul 2007, în acest sens fiind pronunţată Decizia Curţii de Justiţie a Uniunii Europene din 30.04.2020 în cauza C 638/18 prin care Statul __ a fost condamnat întrucât „__, pe de o parte, prin nerespectarea sistematică și persistentă, din anul 2007 și până cel puțin în anul 2016, a valorilor‑limită zilnice pentru concentrațiile de PM10 și prin nerespectarea sistematică și persistentă, din anul 2007 și până în anul 2014 inclusiv, cu excepția anului 2013, a valorilor‑limită anuale pentru concentrațiile de PM10 în zona RO32101 (București, __), nu și‑a îndeplinit obligațiile care îi revin în temeiul articolului 13 alineatul (1) din Directiva 2008/50/CE a Parlamentului __ și a Consiliului din 21 mai 2008 privind calitatea aerului înconjurător și un aer mai curat pentru __ coroborat cu anexa XI la aceasta și, pe de altă parte, nu și‑a îndeplinit, în ceea ce privește această zonă, începând din 11 iunie 2010, obligațiile care îi revin în temeiul articolului 23 alineatul (1) din această directivă coroborat cu anexa XV la aceasta, în special obligația prevăzută la articolul 23 alineatul (1) al doilea paragraf din directiva menționată, de a se asigura că perioada de depășire este cât mai scurtă cu putință”.

În ceea ce priveşte luarea în considerare a procentului de 20%, 30%, respectiv 80% aferent UTR spaţii verzi prin PUG, instanţa reţine, pe de-o parte, că nu s-a făcut dovada de către pârâţii __ şi __ precum şi a unei părţi a intervenienţilor accesorii în sprijinul acestora că aceste procente au fost avute în vedere la elaborarea PUG Bucureşti.

Pe de altă parte, potrivit planşelor de reglementare 03.1 şi 03.2 varianta îmbunătăţită (f. 168-169 vol. IV), suprafaţa de tip UTR spaţii verzi a fost calculată prin PUZ Sector 2 astfel: zona C 66,52 ha, zona M 208,49 ha, zona L 236,57 ha, zona V 300,09 ha, zona T 88,82 ha, zona G 28,24 ha şi zona S 6,00 ha, rezultând un total de 934,74 ha.

Ori, tribunalul constată că prin PUZ Sector 2 nu se face dovada corelării dintre situaţia de fapt existentă în teritoriu şi situaţia reglementată de actul administrativ atacat, procentele de spaţii verzi aferente UTR-urilor descrise mai sus fiind adunate în mod fictiv.

Cu titlu exemplificativ, instanţa reţine că prin planşele de reglementare nu s-a prevăzut în mod concret şi distinct pe piesele desenate care sunt spaţiile verzi amenajate aferente UTR-urilor menţionate, excepţie făcând zona Floreasca şi parţial zona __, astfel cum s-a reţinut la punctul 9) tratat la motivul de nelegalitate privind modificarea unor spaţii verzi în zone construibile.

În lipsa dovezii existenţei factuale, nu pot fi luate în considerare suprafeţe de spaţiu verde care nu există în teritoriu, care ar putea exista în viitor şi care ar putea fi cuantificate la un moment dat. Necorelarea PUZ Sector 2 cu situaţia existentă în teritoriu şi lipsa inventarierii exacte a spaţiilor verzi conduce la imposibilitatea instanţei de a verifica modalitatea de calcul a spaţiilor verzi existente aferente pe cap de locuitor.

Totodată, tribunalul mai reţine faptul că, deşi a fost indicat în mod pur teoretic un procent de spaţiu verde aferent fiecărei zone funcţionate (U.T.R.), în planşele de reglementare 03.1 şi 03.2 varianta îmbunătăţită (f. 168-169 vol. IV) este prevăzut la nota ** că „spaţiile verzi aferente U.T.R.-urilor de tip M, C, L vor fi repartizate după cum urmează: 20% vor fi organizate la sol şi 10% vor fi organizate pe placă (peste subsol)”. Ori, deşi benefice pentru calitatea aerului şi mediul înconjurător, spaţiile verzi organizate pe placă nu pot, sub nicio formă, să fie asimilate spaţiilor verzi amenajate la sol, această noţiune nefiind prevăzută de lege.

Ţinând cont de această „notă**” prevăzută în planşele de reglementare, la un calcul simplu teoretic potrivit formulei pârâţilor (dacă situaţia de fapt ar coincide cu cea reglementată de PUZ contestat), suprafaţa de spaţii verzi prevăzută prin PUZ Sector 2 este mai mică de 26 mp./cap de locuitor: zona C 44,34 ha (T 221,74 x 20% = 44,34 ha), zona M 138,99 ha (T 694,98 x 20% = 138,99 ha), zona L 157,71 ha (T 788,57 x 20% = 157,71 ha), zona V 300,09 ha, zona T 88,82 ha, zona G 28,24 ha şi zona S 6,00 ha, rezultând un total de 764,19 ha, respectiv 22,87 mp./cap de locuitor.

Prin urmare, faţă de considerentele expuse, instanţa apreciază că nu s-a făcut dovada respectării dispoziţiilor imperative prevăzute de art. art. II alin. (1) din OUG 114/2007.

Referitor la motivul de nelegalitate că procentul maxim de 15% pentru construcţii astfel cum este prevăzut de RLU pentru zona spaţiilor verzi încalcă prevederile art. 18 alin. 7 din Legea nr. 24/2007, conform cărora acest procent poate fi de maxim 10%, instanţa reţine următoarele:

Conform art. 18 alin. (5) şi alin. (7) din Legea nr. 24/2007 „(5) __ interzisă schimbarea destinaţiei, reducerea suprafeţelor ori strămutarea spaţiilor verzi definite de prezenta lege. (7) Prin excepţie de la prevederile alin. (5), se pot amplasa pe un spaţiu verde: alei pietonale, mobilier urban, amenajări pentru sport, joc şi odihnă, construcţii pentru expoziţii şi activităţi culturale, construcţii uşoare cu caracter provizoriu pentru activităţi de comerţ şi alimentaţie publică, grupuri sanitare, spaţii pentru întreţinere, dar numai în baza unei documentaţii de urbanism pentru întreaga suprafaţă a spaţiului verde şi cu obligaţia ca suprafaţa cumulată a acestor obiective să nu depăşească 10% din suprafaţa totală a spaţiului verde”.

Potrivit par. III pct. 15 din RLU pentru zona V, subzona V1 – zona parcurilor, spaţiilor verzi publice cu acces nelimitat, s-a prevăzut un P.O.T. de maxim 10% pentru intervenţiile noi, conform art. 18 alin. 7 din Legea nr. 24/2007, şi un P.O.T. de maxim 15% pentru intervenţiile realizate în baza unor documentaţii de urbanism anterioare (f. 11 vol. IV).

__ pentru intervenţiile noi se respectă P.O.T. de maxim 10%, referitor la P.O.T. maxim de 15% prevăzut pentru intervenţiile realizate în baza unor documentaţii de urbanism anterioare, instanţa reţine, pe de-o parte, că nu s-a precizat în mod concret care sunt documentaţiile de urbanism anterioare care prevăd acest P.O.T. (PUG ori PUZ Sector 2 reglementat ulterior anului 2000) şi nici dacă sau în ce perioadă acest procent a fost reglementat prin aceste documentaţii, cu atât mai mult cu cât prevederile legale menţionate au intrat în vigoare la data de 21.01.2007, astfel că, după această dată, prevederile unui P.O.T. maxim care depăşeşte 10% nu sunt legale.

Cu privire la susţinerea intervenientei __ în sensul că prin PUZ Sector 2 se încalcă prevederile unei documentaţii de urbanism de rang superior, întrucât, atunci când se marchează ca subzone M2 şi M3 fronturile străzilor de categoria a III-a (profil maxim 11 m), nu ia în considerare prevederile Anexei 1 din R.L.U. din PUG cu referire la definirea termenului „Înălţime maximă”, instanţa o apreciază neîntemeiată, întrucât, aşa cum au învederat pârâţii __ şi __, conform prevederilor art. 32 alin. 5 lit. a) coroborat cu art. 47 alin. (5) din Legea nr. 350/2001, prin PUZ se stabilesc reglementări noi cu privire la: regimul de construire, funcţiunea zonei, înălţimea maximă admisă, coeficientul de utilizare a terenului (CUT), procentul de ocupare a terenului (POT), retragerea clădirilor faţă de aliniament şi distanţele faţă de limitele laterale şi posterioare ale parcelei. Aşadar, faţă de aceste dispoziţii legale, prin PUZ se poate deroga de la PUG cu privire la reglementarea înălţimii maxime admise a clădirilor, în lipsa altor prevederi contrare.

În ceea ce priveşte critica referitoare la faptul că PUZ-ul conţine contradicţii între piesele scrise (RLU) şi piesele desenate, intervenienta __ a învederat că se încalcă prevederile propriului RLU, atunci când se marchează ca subzone M2 şi M3 fronturile străzilor de categoria a III-a (profil maxim 11 m) – exemple: strada __, strada __, strada __ intersecţie cu __. Or, aşa cum s-a învederat la punctul anterior, conform prevederilor art. 32 alin. (5) lit. a) coroborat cu art. 47 alin. (5) din Legea nr. 350/2001, prin PUZ se poate deroga de la PUG cu privire la regimul de înălţime maximă admisă, autorităţile locale propunând corelarea între modalitatea de amplasare a clădirilor în raport de aliniere şi aliniament, inclusiv amplasare coincidentă cu stabilirea înălţimii maxime, cum au învederat pârâţii __ şi __, aceste aspecte ţinând de schimbarea viziunii urbanistice adoptate de autorităţile locale şi care nu afectează legalitatea PUZ cu privire la acest aspect, motiv pentru care va respinge această susţinere ca nefondată.

Referitor la susţinerea intervenientei __ şi a reclamanţilor din cererea conexă în sensul că PUZ Sector 2 încalcă dispoziţiile art. 561 din Legea nr. 350/2001 prin faptul că operează o intrare în legalitate pentru construcţii edificate fără autorizaţie de construire, tribunalul reţine că aceste prevederi dispun că „Nu pot fi iniţiate şi aprobate documentaţii de urbanism care au ca scop intrarea în legalitate a unor construcţii edificate fără autorizaţie de construire sau care nu respectă prevederile autorizaţiei de construire”. Ori, acest text legal interzice inițierea și adoptarea de documentații al căror scop, așadar motiv determinant, este acela de a valida edificarea unor construcții ridicate în mod nelegal. Prin adoptarea PUZ Sector 2 se realizează ample modificări asupra unei mari părți a teritoriului aparținând sectorului 2, scopul determinant fiind acela de schimbare a viziunii de dezvoltare urbanistică a sectorului 2 instituită de PUG adoptat în anul 2000, şi nicidecum intrarea în legalitate a unor construcţii edificate fără autorizaţie de construire. În acest sens, instanţa apreciază că, în opinia sa, intrarea în legalitate a unor construcții edificate nelegal nu poate fi calificată decât ca efect tangențial al PUZ contestat, iar nu ca scop al adoptării PUZ sector 2, motiv pentru care va respinge ca neîntemeiată şi această critică.

În ceea ce priveşte motivele de nelegalitate în sensul că PUZ Sector 2 încalcă: a) Legea apelor nr. 107/1996 prin faptul că prevede construcţii pe malul lacurilor; b) avizul ALPAB referitor la obligaţia de expropriere a drumurilor de halaj care asigură accesul la malul apei Lacului __; c) HCGMB nr. 269/2000 privind aprobarea PUG cu privire la administrarea malurilor lacurilor, instanţa le va analiza cumulat, reţinând următoarele:

Avizul nr. 9387/10.07.2019 emis de Consiliul __ – Administraţia Lacuri, Parcuri şi Agrement Bucureşti pentru elaborarea şi avizarea documentaţiei PUZ Sector 2 Bucureşti (f. 15-16 vol. VIII) a fost eliberat cu următoarele informări şi condiţionări: „(…) Pe malurile lacurilor se vor prevedea, în zonele de protecţie, drumuri de halaj pentru întreţinerea lacurilor, astfel încât colectoarele pluviale vor urmări traseul acestora, iar suprafeţele de teren aferente acestora vor fi propuse prin documentaţia PUZ pentru expropriere în interes public local, devenind ulterior domeniu public al municipalităţii. (…) De asemenea, având în vedere obligativitatea asigurării posibilităţii de acces neîngrădit pe toate terenurile proprietatea persoanelor fizice, juridice şi domeniu privat al municipalităţii, suprafeţele de teren aferente străzilor existente, ce în mod eronat au fost trecute în proprietatea persoanelor fizice/juridice (Ştrandul __ reprezentând drum de acces parţial pe barajul __ pe râul __ şi parţial drum de halaj pe malul lacului __ şi drumul de acces la Adăpostul __ situat în Şos. __ vor fi propuse prin documentaţia PUZ a fi expropriate pentru interes public local. Toate aceste propuneri de expropriere vor fi evidenţiate şi pe planşa 4 – Proprietatea asupra terenurilor, cuprinzând tipurile de proprietate, circulaţia terenurilor între deţinători şi stabilirea obiectivelor de utilitate publică, aferentă PUZ”.

Se observă, aşadar, că, deşi avizul a fost emis condiţionat de exproprierea suprafeţelor de teren aferente străzilor existente, ce în mod eronat au fost trecute în proprietatea persoanelor fizice/juridice (Ştrandul __ reprezentând drum de acces parţial pe barajul __ pe râul __ şi parţial drum de halaj pe malul lacului __ şi drumul de acces la Adăpostul pentru Cai şi baza de agrement hipic __ situat în Şos. __, pentru interesul public local, aceste terenuri nu au fost propuse a fi expropriate şi trecute în domeniul public al municipalităţii, aşa cum reiese din Planşa 05. Regim juridic – Proprietatea asupra terenurilor (f. 181 vol. IV), fiind nerespectate condiţiile impuse de avizul ALPAB, cum corect a arătat intervenienta __.

Apărarea pârâţilor __ şi __ în sensul că Ştrandul __ şi drumul de halaj sunt propuse spre lărgire şi extindere prin PUZ Sector 2 fiind reglementate ca circulaţii publice, precum şi faptul că proprietarii actuali ai acestor artere au posibilitatea să transfere terenul afectat de circulaţii cu titlu gratuit, nu este de natură a îndeplini condiţiile impuse de avizul ALPAB, care prevede obligativitatea şi necesitatea exproprierii şi trecerii în domeniul public al municipalităţii şi a altor terenuri adiacente în scop de interes local, indiferent de opţiunea proprietarilor actuali de a transfera cu titlu oneros sau gratuit aceste terenuri în proprietatea publică.

Prevederile Legii nr. 255/2010 invocate de pârâţii __ şi __ nu au legătura cu prezenta cauză, acestea stabilind procedura de expropriere pentru cauză de utilitate publică necesară realizării unor obiective de interes naţional, judeţean şi local, în speţă fiind incidente dispoziţiile Legii nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică faţă de scopul indicat prin avizul ALPAB, art. 8 din această lege prevăzând în mod expres că „declararea utilităţii publice se face numai după efectuarea unei cercetări prealabile şi condiţionat de înscrierea lucrării în planurile urbanistice şi de amenajare a teritoriului, aprobate conform legii, pentru localităţi sau zone unde se intenţionează executarea ei”. Prin urmare, declararea utilităţii publice şi demararea procedurii de expropriere se pot efectua doar cu condiţia ca respectivele lucrări să fie, în prealabil, înscrise în documentaţiile planurilor urbanistice, contrar susţinerilor pârâţilor __ şi __.

__ apărarea aceloraşi pârâţi în sensul că adresa ALPAB __ nr. 29/12.08.2020 care confirmă faptul că toate condiţionările cuprinse în avizul nr. __ au fost implementate în cadrul documentaţiei PUZ Sector 2 nu este fondată, întrucât, din cuprinsul acestei adrese reiese în mod clar faptul că a fost confirmată valabilitatea avizului nr. 9387/07.10.2019 (implicit a conţinutului acestuia) pentru forma finală a documentaţiei PUZ Sector 2, nicidecum că au fost respectate condiţionările impuse de acest aviz (f. 17 vol. VIII).

Prin urmare, faţă de motivele expuse, PUZ Sector 2 nu a respectat condiţiile impuse de Avizul nr. 9387/10.07.2019 emis de Consiliul __– Administraţia Lacuri, Parcuri şi Agrement Bucureşti.

Referitor la faptul că PUZ Sector 2 încalcă Legea apelor nr. 107/1996 prin faptul că prevede construcţii pe malul lacurilor, instanţa reţine prevederile art. 40 alin. (1) şi alin. (2) ale acestei legi care dispun: (1) În scopul asigurării protecţiei albiilor, malurilor, construcţiilor hidrotehnice şi îmbunătăţirii regimului de curgere al apelor, se instituie zone de protecţie pentru: a) albia minoră a cursurilor de apă; b) suprafaţa lacurilor naturale sau a bălţilor acoperite de apă şi de vegetaţie acvatică, precum şi a plajei şi falezei mării; c) suprafaţa lacurilor de acumulare corespunzătoare cotei aferente debitului de verificare a acestora; d) suprafeţele ocupate de lucrări de amenajare sau de consolidare a albiilor minore, de canale şi derivaţii hidrotehnice la capacitatea maximă de transport a acestora, precum şi de alte construcţii hidrotehnice realizate pe ape; e) lucrări de apărare împotriva inundaţiilor; f) construcţii şi instalaţii hidrometrice, precum şi instalaţii de determinare automată a calităţii apelor. (2) Lăţimea zonelor de protecţie este stabilită conform anexei nr. 2, care face parte integrantă din prezenta lege. Delimitarea zonelor de protecţie se realizează de Administraţia Naţională „__” împreună cu autoritatea de cadastru funciar şi cu deţinătorii terenurilor riverane. Dreptul de proprietate asupra lucrărilor menţionate la lit. d), e) şi f) se extinde şi asupra zonelor de protecţie a acestora.

Limitele zonelor de protecție cu restricții de construire aferente malurilor de lac sunt stabilite în anexa 2 a Legii apelor nr. 107/1996, în funcție de lățimea cursului de apă, astfel:- 5 m, atunci când lățimea cursului de apă este sub 10 m; – 15 m, atunci când lățimea cursului de apă este între 10-50 m; – 20 m, atunci când lățimea cursului de apă depășește 51 m, aceleaşi limite de protecţie fiind menţinute şi prin PUZ Sector 2 (Anexa 1 R.L.U. – Zone de protecţie şi de siguranţă, f. 241-245 vol. IV).

__ necesar a se face distincţie între zonele de protecție cu restricții de construire aferente malurilor de lac şi zonele cu risc de inundabilitate. În timp ce prima categorie interzice cu desăvârşire edificarea oricăror construcţii, a doua categorie permite realizarea unor construcţii cu anumite scopuri bine determinate şi derogări.

Referitor la zonele inundabile, se reţin dispoziţiile art. 49 din Legea nr. 107/1996 „(1) Se interzice amplasarea în zona inundabilă a albiei majore şi în zonele de protecţie precizate la art. 40 de noi obiective economice sau sociale, inclusiv de noi locuinţe sau anexe ale acestora. (2) Se exceptează de la dispoziţiile alin. (1) noile obiective socioeconomice care au prevăzute lucrări de apărare împotriva inundaţiilor, precum şi lucrările de supratraversare şi subtraversare ale cursurilor de apă, dimensionate, cu respectarea prevederilor Strategiei naţionale de management al riscului la inundaţii pe termen mediu şi lung şi ale planurilor de management al riscului la inundaţii. Lucrările şi/sau măsurile de reducere a riscului la inundaţii pentru noile obiective socioeconomice se execută numai pe baza avizului de amplasament, emis conform legii. (…) (4) Construcţiile şi obiectivele existente, amplasate în zona inundabilă a albiei majore sau în zonele de protecţie, vor fi identificate de administraţiile bazinale de apă, solicitându-se prin autorităţile administraţiei publice locale sau judeţene emitente a autorizaţiei de construcţie demolarea acestora. În situaţia în care demolarea nu este posibilă, beneficiarii vor fi obligaţi să declare pe propria răspundere că îşi asumă riscurile în caz de inundaţii”.

Cu privire la acest aspect, intervenienta __ a învederat că pe malul Peninsulei __ sunt edificate construcţii pe o zonă verde, V3a conform PUG, foarte aproape de malul apei, în interiorul zonei de inundabilitate care este reprezentată de linia verde fosforescent pe planşa PUZ Coordonator, aceste construcţii încălcând flagrant legea apelor, fiind necesar a fi demolate (f. 9-11 vol. XXXII).

Aşadar, contrar susţinerilor pârâţilor __ şi __ şi fără a relua aspectele deja tratate cu privire la nelegala modificare a destinaţiei acestei suprafeţe de teren din subzona V3a – spaţiu verde, potrivit PUG, în spaţiu construibil, subzona L1 şi M3, conform PUZ Sector 2, instanţa reţine că prevederile art. 49 alin. (1) din Legea nr. 107/1996 anterior citate interzic amplasarea în zona inundabilă a albiei majore a locuinţelor sau anexe ale acestora.

Derogarea prevăzută la alin. (4) al acestui articol a fost introdusă prin Legea nr. 310/2004, ceea ce conduce la concluzia că doar beneficiarii locuinţelor edificate în această zonă inundabilă până la intrarea în vigoare a Legii nr. 310/2004 pot fi obligaţi să declare pe propria răspundere că îşi asumă riscurile în caz de inundaţii, în cazul în care demolarea nu este posibilă, celelalte construcţii edificate ulterior acestui moment realizându-se cu încălcarea prevederilor art. 49 alin. (1) din Legea nr. 107/1996.

Tribunalul reţine că în zonele de protecție şi în zonele inundabile aferente malurilor lacurilor nu se pot edifica noi obiective economice sau sociale, inclusiv noi locuinţe sau anexe ale acestora în conformitate cu prevederile art. 49 alin. (1) din Legea nr. 107/1996, cu excepţia celor prevăzute la alin. (2) al aceluiaşi articol. Din acest motiv, prin reglementarea PUZ Sector 2 nu se poate permite construirea unor asemenea obiective, indiferent de criteriile stabilite prin R.L.U. aferent, atâta timp cât dispoziţiile precitate au caracter imperativ şi nu prevăd excepţii, PUZ Sector 2 neputând deroga de la lege. Prin urmare, PUZ Sector 2 încalcă prevederile art. 49 alin. (1) din Legea apelor nr. 107/1996 prin faptul că permite edificarea de construcţii în zona inundabilă aferentă malurilor lacurilor.

Referitor la susţinerea intervenientei __ în sensul că PUZ Sector 2 încalcă HCGMB privind aprobarea PUG cu privire la administrarea malurilor lacurilor, instanţa o apreciază neîntemeiată.

Astfel, cu privire la acest motiv de nelegalitate, intervenienta face referiri la modalitatea în care ar trebui administrate malurile lacurilor, inclusiv cele cuprinse în PUZ Sector 2, prin redarea unor obiective strategice cuprinse în PUG, însă nu indică niciun text legal care ar fi încălcat în acest scop, nerespectarea obiectivelor propuse prin PUG neputând afecta validitatea PUZ din acest motiv, cu atât mai mult cu cât prin PUZ sector 2 s-a stabilit zona de protecţie a lacurilor în concordanţă cu prevederile Legii apelor nr. 107/1996, aşa cum s-a reţinut supra. Mai mult, se reţine că prin R.L.U. aferent PUZ Sector 2 s-a avut în vedere punerea în valoare a lacurilor şi cursurilor de apă prin amenajare peisagistică prin stabilirea unor obiective, aşa cum reiese din conţinutul art. 13 – Zone cu valoare peisagistică şi zone naturale protejate (f. 16-18 vol. III).

Referitor la cererile de intervenţie principală formulată de intervenienţii __ (vol. XXXI f. 185), __ (XXXIII f. 131) şi __ S.A. (f. XXXVIII f. 33), se reţin următoarele:

Intervenientul __ a arătat că deţine un teren în Bucureşti, __, în __ şi doreşte să îşi construiască o casă în care să locuiască împreună cu copiii.

În vederea obţinerii autorizaţiei de construcţie a solicitat eliberarea certificatului de urbanism, pe care l-a primit cu nr. __/76”D” din 09.10.2020 în care se precizează că în urma PUZ Sector 2 Bucureşti aprobat prin HGCMB nr. 339/13.08.2020, imobilul, proprietate privată „este situat în zona de lărgire a străzii Al. __. Terenul este de asemenea afectat de calea de circulaţie – artera de legătură între __ Tibiscum şi __ propusă conform reglementărilor PUZ – Sector 2” şi „nu se permite alcătuirea documentaţiei în vederea autorizării lucrărilor de construire locuinţă”, astfel că prin PUZ Sector 2 se prevede în fapt o expropriere cu privire la terenul său.

Intervenienta __ a arătat că este titulara dreptului de proprietate cu privire la două imobile alăturate situate în Bucureşti, sector 2, situate în Intrarea __ şi Intrarea __.

A menţionat că PUZ Sector 2 aprobat prin HCGMB nr. 339/13.08.2020 a stabilit trama stradală publică cu dublu sens peste proprietăţile private ale riveranilor fără îndeplinirea condiţiilor prevăzute de Legea nr. 33/1994, situaţie ce corespunde unei exproprieri mascate, nelegală şi nepermisă.

A precizat că realizarea tramei stradale – profilul transversal „C1”, plecând din Intrarea __, cu ieşire în Bd. __ – ar fi practic lipsită de utilitate publică, însă ar afecta iremediabil proprietăţile private ale riveranilor, situaţie în care costurile de expropriere ar fi exorbitante şi ar afecta nepermis zona de protecţie V4 şi cadrul natural al Lacului __.

__ S.A. a învederat că reglementarea tramei stradale prin Hotărârea CGMB nr. 339 din data de 13.08.2020 privind aprobarea Planului Urbanistic Zonal Sector 2. Bucureşti îi vatămă dreptul de proprietate asupra imobilelor situate în Bucureşti, Sos. __, sector 2: (i) nr. CF vechi: __ şi nr. cadastral vechi: __ şi (ii) nr. CF vechi: __ şi nr. cadastral vechi: __, şi Bucureşti, Şos. __, tir. __, sector 2: nr. CF vechi: __ şt nr. cadastral vechi; __ prin faptul că pârâţii au reglementat un drum public cu două sensuri pe proprietatea __ SA, astfel cum rezultă din extrasul Planşei de reglementări PUZ Coordonator Sector 2.

Prin efectul derogator al PUZ Coordonator Sector 2, proprietatea este separată de un teren proprietate publică, printr-o trasare discreţionară din partea autorităţilor publice locale, efectul acestei acţiuni fiind împiedicarea __ de a utiliza proprietatea potrivit propriilor interese. Prin adoptarea PUZ Coordonator Sector 2 s-a produs, fără putinţă de tăgadă, o expropriere în fapt a proprietăţii prin derogarea de la PUG Bucureşti. Prin voinţa discreţionară a autorităţii publice locale s-a produs transferul în domeniu public al unei părţi din proprietate suprapuse cu trama stradală proiectată în planşa de reglementări a PUZ Coordonator Sector 2.

Cu privire la susţinerea intervenientului __ în sensul că nu a fost notificat cu privire la existenţa unei proceduri de expropriere a terenului său prin adoptarea PUZ Sector 2, instanţa reţine aplicabilitatea art. 37 lit. a) pct. 2 din Metodologia aprobată prin Ordinul MDRT nr. 2.701/2010 care stabilește că “Informarea și consultarea publicului cu privire la propunerile de PUZ implică și identificarea și notificarea proprietarilor ale căror proprietăți vor fi direct afectate de propunerile PUZ”, iar în cauză nu s-a făcut dovada faptului că intervenienţii au fost notificaţi, norma fiind menită să asigure protecția drepturilor de proprietate ale acestor persoane.

Mai mult, aceste aspecte reies şi din certificatul de urbanism nr. __/09.10.2020 eliberat intervenientului __ care prevede că „Nu se permite alcătuirea documentaţiei în vederea autorizării lucrărilor de „construire locuinţă S+P+E+M cu terasă, racordare la utilităţi şi împrejmuire”, cu încadrarea R.L.U. aferent PUZ Sector 2. Conform prevederilor R.L.U. aferent PUZ Sector 2, terenul este afectat de artera de legătură între __ şi __, propusă conform reglementărilor PUZ Sector 2” (f. 196 vol. XXXI).

Aşadar, în mod cert, intervenienţii sunt proprietari ai unor imobile direct afectaţi de adoptarea PUZ Sector 2 prin reglementarea unor trame stradale publice care afectează terenurile proprietatea acestora şi care nu au fost notificaţi în procedura de informare şi consultare. În acest sens, instanţa constată că nu au fost respectate prevederile art. 37 lit. a) pct. 2 din Metodologia aprobată prin Ordinul MDRT nr. 2.701/2010 în sensul că nu s-a făcut dovada îndeplinirii obligaţiei de către autorităţile administrative publice de a notifica în procedura de informare și consultare vreunul dintre proprietarii direct afectaţi de modificările adoptate prin PUZ Sector 2, cum este cazul acestor intervenienţi. Or, atâta timp cât Metodologia aprobată prin Ordinul MDRT nr. __ stabilește obligația de identificare și notificare a proprietarilor direct afectați în mod distinct de alte obligații de afișare și publicare, reiese că notificarea expresă a celor direct afectați nu poate fi considerată îndeplinită prin executarea obligației de publicare a documentaţiei pe site-ul și la sediul autorității ori prin organizarea de şedinţe publice. __ evidentă vătămarea cauzată proprietarilor direct afectați prin faptul că nu au avut posibilitatea de a participa activ în procesul de luare a deciziilor reflectate de PUZ Sector 2 și de a influența prin eventualele argumente expuse decizia autorităţilor publice, așa cum prevăd dispoziţiile art. 37 lit. a) pct. 2 și lit. b) pct. 2 din Metodologia aprobată prin Ordinul MDRT nr. 2.701/2010, actul normativ fiind adoptat în mod nelegal cu privire la acest aspect.

__, referitor la susţinerile intervenienţilor în sensul că anterior adoptării PUZ Sector 2 prin reglementarea unor trame stradale publice care afectează terenurile proprietatea acestora ar fi trebuit parcursă procedura de expropriere, instanţa le apreciază ca neîntemeiate, întrucât dispoziţiile art. 8 din Legea nr. 33/1994 prevăd că declararea utilității publice și implicit exproprierea se face condiționat de înscrierea lucrării în planurile urbanistice și de amenajare a teritoriului, aprobate conform legii, pentru localități sau zone unde se intenționează executarea ei. Prin urmare, procedura de expropriere „în fapt” poate fi demarată doar ulterior includerii proiectului în planurile urbanistice, astfel că aceasta nu corespunde unei exproprieri de fapt, aşa cum au susţinut aceiaşi intervenienţi, beneficiul pentru o prealabilă şi dreaptă despăgubire care să reflecte valoarea reală a părţii din proprietatea supusă exproprierii urmează a fi stabilită la momentul iniţierii procedurii de expropriere.

În acest sens, tribunalul reţine şi art. 6 din Legea 33/1994 care prevede că sunt de utilitate publică lucrările privind (…) căile de comunicații, deschiderea, alinierea și lărgirea străzilor, astfel că reglementarea unor trame stradale publice care afectează terenurile proprietatea intervenienţilor se încadrează în această categorie.

În cazul în care s-ar aprecia ca fondate susţinerile intervenienţilor, anume că planurile urbanistice ar fi susceptibile de anulare pe considerentul că afectează proprietăți particulare, practic nu s-ar mai putea efectua nicio expropriere pentru utilitate publică, de vreme ce declararea utilității publice este condiționată de înscrierea în prealabil a lucrării în planurile urbanistice.

Cu privire la susţinerea intervenientei __ în sensul că PUZ Sector 2 aprobat prin HCGMB nr. 339/13.08.2020 a reglementat o tramă stradală publică cu două sensuri peste fâşia de pe malul Lacului __ cuprinsă între Intrarea __ – la Est, până la Bd. __ – la Vest, plecând din Intrarea __, cu ieşire în Bd. __ – care suprimă, deopotrivă, dreptul de proprietate privată asupra riveranilor şi funcţiunea de spaţiu verde de protecţie „V4” alocată acestui teritoriu începând cu anul 2000 şi până în prezent, tribunalul reţine că a notat deja faptul că art. 71 din OUG __ interzice schimbarea prin PUZ a destinației terenurilor prevăzute ca spații verzi în PUG aprobat prin HCGMB nr. 269/2000 indiferent dacă ele sunt sau nu înscrise în Registrul __ şi indiferent de scopul alocat acestora prin PUZ contestat, argumentele avute în vedere spre a ajunge la această concluzie fiind expuse deja în cuprinsul acestei hotărâri.

În ceea ce priveşte demararea şi proporţionalitatea exproprierii unor terenuri proprietatea intervenienţilor pentru executarea unor trame stradale publice, tribunalul reţine că doar autorităţile administrative sunt în măsură să aprecieze asupra oportunităţii luării acestor măsuri, tot acestea fiind apte şi să stabilească modul şi mijloacele prin care aceste propuneri să atingă scopul urmărit. Potrivit principiului constituțional al separației și echilibrului puterilor, instanțele judecătorești sunt chemate să cenzureze actele administrației doar în cazul în care ele sunt nelegale sau au fost adoptate cu abuz de putere. Ori, decizia autorităţilor administrative de a urmări deschiderea sau lărgirea anumitor artere stradale chiar prin măsuri de expropriere se situează în limitele marjei sale de apreciere. Prin urmare, ingerința în dreptul de proprietate al intervenienţilor este prevăzută de lege și urmărește un scop legitim, iar tribunalul apreciază că la adoptarea ei s-a menținut un just echilibru între cerințele de interes general ale comunității și necesitatea protecţiei drepturilor de proprietate individuale. Oricum, aceste susţineri excedează cercetării legalităţii PUZ Sector 2, întrucât nu s-a făcut dovada demarării procedurii de expropriere propriu-zise, aceasta urmând a fi iniţiată ulterior adoptării actului administrativ atacat, însă, în situaţia în care intervenienţii se consideră nedreptăţiţi ca urmare a măsurii exproprierii în vederea realizării unor trame stradale publice, au posibilitatea de a formula acţiune în despăgubire.

Dispoziţiile art. 35 din Legea nr. 33/1994 invocate de intervenienta __ nu sunt incidente în cauză, întrucât pentru imobilele proprietatea acesteia nu a fost demarată procedura exproprierii, aşa cum a reţinut instanţa anterior, reglementarea unor trame stradale publice prin PUZ contestat care afectează dreptul său de proprietate neavând efect de expropriere. Prin urmare, în acord cu susţinerile acestei interveniente, procedura exproprierii se realizează prin plata despăgubirilor proprietarului şi punerea în posesie a expropriatorului, însă aceasta nu a fost iniţată până în prezent.

Referitor la solicitarea intervenientului __ de obligare a pârâtului __ la emiterea unei autorizaţii de construire a unui imobil, locuinţă individuală, aşa cum este cerută prin certificatul de urbanism, pe suprafaţa de teren aflată în litigiu şi situată în Bucureşti, __, în __, tribunalul o apreciază neîntemeiată pentru următoarele considerente:

Tribunalul reţine că art. 2 lit. i) din Legea nr. 554/2004 defineşte „refuzul nejustificat de a soluţiona o cerere” ca fiind exprimarea explicită, cu exces de putere, a voinţei de a nu rezolva cererea unei persoane, art. 2 lit. h) din Legea nr. 554/2004 defineşte „nesoluţionare în termenul legal a unei cereri” – faptul de a nu răspunde solicitantului în termen de 30 de zile de la înregistrarea cererii, dacă prin lege nu se prevede alt termen; „excesul de putere” fiind definit la lit. n) a aceluiaşi articol, ca fiind exercitarea dreptului de apreciere al autorităţilor publice, prin încălcarea limitelor competenţei prevăzute de lege prin încălcarea drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor.

Art. 2 alin. (2) din Legea nr. 554/2004: Se asimilează actelor administrative unilaterale şi refuzul nejustificat de a rezolva o cerere referitoare la un drept sau la un interes legitim ori, după caz, faptul de a nu răspunde solicitantului în termenul legal.

Din analiza acestor texte de lege, se observă că există un refuz nejustificat din partea autorităţii publice, asimilat actului administrativ unilateral conform dispoziţiilor art. 2 alin. (2) din Legea nr. 554/2004, atunci când aceasta, având de soluţionat o cerere a unui petent, apreciază, prin încălcarea propriilor competenţe şi a dispoziţiilor legale în materie şi implicit prin încălcarea drepturilor petentului, că cererea respectivă nu poate fi soluţionată, acest punct de vedere fiind exprimat în mod explicit şi nu prin tăcere, adică prin lipsa unui răspuns.

Art. 8 alin. (1) teza a doua din Legea contenciosului administrativ prevede, de asemenea, că se poate adresa instanţei de contencios administrativ şi cel care se consideră vătămat într-un drept sau interes legitim al său prin nesoluţionarea în termen sau prin refuzul nejustificat de soluţionare a unei cereri, precum şi prin refuzul de efectuare a unei anumite operaţiuni administrative necesare pentru exercitarea sau protejarea dreptului sau interesului legitim.

Potrivit art. 6 alin. (1) din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, certificatul de urbanism este actul de informare prin care autorităţile prevăzute la art. 4 şi la art. 43 lit. a): a) fac cunoscute solicitantului informaţiile privind regimul juridic, economic şi tehnic al terenurilor şi construcţiilor existente la data solicitării, în conformitate cu prevederile planurilor urbanistice şi ale regulamentelor aferente acestora ori ale planurilor de amenajare a teritoriului, după caz, avizate şi aprobate potrivit legii; b) stabilesc cerinţele urbanistice care urmează să fie îndeplinite în funcţie de specificul amplasamentului; c) stabilesc lista cuprinzând avizele/acordurile necesare în vederea autorizării executării lucrărilor de construire; c1) indică nominal operatorii de reţele tehnico-edilitare care vor emite respectivele avize/acorduri; avizele se vor solicita doar de la posesorii de reţele supraterane şi subterane care afectează suprafaţa de teren şi/sau construcţiile pentru care se solicită certificate de urbanism, cu consultarea bazei de date urbane constituite în condiţiile legii; d) încunoştinţează investitorul/solicitantul cu privire la obligaţia de a contacta autoritatea competentă pentru protecţia mediului, în scopul obţinerii punctului de vedere şi, după caz, al actului administrativ al acesteia, necesare în vederea autorizării.

Totodată, conform art. 7 alin. (1) din aceeaşi lege (forma în vigoare la data depunerii cererii pentru eliberarea certificatului de urbanism), autorizaţia de construire se emite pentru executarea lucrărilor de bază şi a celor aferente organizării executării lucrărilor, în cel mult 30 de zile de la data depunerii documentaţiei pentru autorizarea executării lucrărilor de construcţii, care cuprinde, în copie, următoarele documente: a) certificatul de urbanism; b) dovada, în copie conformă cu originalul, a titlului asupra imobilului, teren şi/sau construcţii şi, după caz, extrasul de plan cadastral actualizat la zi şi extrasul de carte funciară de informare actualizat la zi, în cazul în care legea nu dispune altfel; c) documentaţia tehnică – D.T.; c1) documentaţia tehnică – D.T. şi pentru acordul/autorizaţia administratorului drumului executat pe domeniul public la infrastructura tehnico-edilitară existentă în zonă; d) avizele şi acordurile stabilite prin certificatul de urbanism, punctul de vedere al autorităţii competente pentru protecţia mediului şi, după caz, actul administrativ al acesteia; d1) pentru proiectele de infrastructură transeuropeană de transport, avizele/şi acordurile stabilite prin certificatul de urbanism, punctul de vedere al autorităţii competente pentru protecţia mediului şi, după caz, actul administrativ al acestuia, avizele/acordurile de principiu sau, după caz, avizele de amplasament favorabile condiţionate pentru relocarea sistemelor/reţelelor de transport şi de distribuţie a energiei electrice, gazelor naturale şi a ţiţeiului, precum şi a altor reţele de utilităţi situate pe coridorul de expropriere. e) actul administrativ al autorităţii competente pentru protecţia mediului; f) dovada privind achitarea taxelor aferente certificatului de urbanism şi a autorizaţiei de construire.

Prin certificatul de urbanism nr. __/29”D”/23.04.2021 emis în favoarea intervenientului cu privire la autorizarea de lucrări de construire la imobilul proprietatea sa, astfel cum a fost identificat mai sus se prevăd următoarele: „__ de lărgire a străzii __. Terenul este posibil să fie afectat şi de calea de circulaţie – alee de legătură între __ şi __ propusă conform unor reglementări anterioare – respectiv PUZ __, preluat în PUZ Sector 2 – varianta veche (aprobat în 2003 şi prelungit în 2013), iar ulterior, preluat şi în PUZ Sector 2, aprobat în 2020. Pentru stabilirea corectă a gradului de afectare prin căile de circulaţie propuse, precum şi cu privire la necesitatea rezervării unei suprafeţe de teren pentru calea de circulaţie – supralărgire __ şi aleea de legătură menţionată anterior – se va solicita şi se va obţine Avizul Comisiei de Circulaţie din cadrul Primăriei Municipiului Bucureşti – care să arate: 1) dacă se menţine aleea de legătură dintre __ şi __– avizată anterior la documentaţia PUZ Sector 2; 2) gradul de afectare a terenului prin aleea respectivă, în cazul menţinerii, precum şi prin supralărgirea Aleii __” (f. 17-18 vol. XXXIII).

Tot în conţinutul certificatului de urbanism emis în favoarea intervenientului se prevede: 1) Pentru stabilirea avizelor, acordurilor şi a documentaţiei tehnice necesare în vederea emiterii autorizaţiei de construire se va solicita un nou certificat de urbanism, pe baza condiţiilor aprobate prin documentaţia de urbanism – PUD; 2) Pentru avizarea şi aprobarea documentaţiei de urbanism – PUD se vor prezenta următoarele documente/avize: a) certificat de urbanism; b) dovada titlului asupra imobilului, teren şi/sau construcţii, sau, după caz, extrasul de plan cadastral actualizat la zi şi extrasul de carte funciară de informare actualizat la zi, în cazul în care legea nu dispune altfel; d9 avizele şi acordurile stabilite prin certificatul de urbanism; d.1) avize şi acorduri privind utilităţile urbane şi infrastructura; d.3) avize/acorduri specifice ale administaţiei publice centrale şi/sau ale serviciilor descentralizate ale acestora: Avizul tehnic de consultanţă preliminară de circulaţie de la Centrul de Planificare Urbană şi Metropolitană al Municipiului Bucureşti; Avizul Comisiei Tehnice de Circulaţie din cadrul Primăriei Municipiului Bucureşti; d.4) studii de specialitate: studiu geotehnic, studiu de reţele, studiu de însorire, dovada RUR.

Fără a relua considerentele expuse anterior cu privire la măsura oportunităţii exproprierii unor terenuri proprietate privată pentru executarea unor trame stradale publice recunoscută doar autorităţilor administrative locale, acestea bucurându-se de o marjă largă de apreciere din partea legiuitorului, tribunalul mai reţine că intervenientul __ nu a făcut dovada obţinerii documentaţiei de urbanism – PUD aşa cum i s-a solicitat prin certificatul de urbanism eliberat, deşi documentaţia tehnică în vederea obţinerii autorizaţiei de construire urmează a fi întocmită după aprobarea P.U.D., potrivit art. 32 alin. (6) din Legea nr. 350/2001. Prin adoptarea acestei poziţii pasive de neluare a măsurilor în vederea obţinerii documentaţiei de urbanism solicitate, astfel cum prevăd dispoziţiile legale citate anterior, şi nedovedirea unui caracter abuziv ori nelegal al acestor solicitări din partea autorităţilor locale, instanţa apreciază că nu se poate reţine un refuz nejustificat de soluţionare a cererii intervenientului caracterizat ca fiind un exces de putere şi, prin urmare, intervenientul nu a justificat nicio vătămare în acest sens, motiv pentru care va respinge capătul din cererea de intervenţie principală formulată de intervenientul __ cu privire la obligarea pârâtului __ la emiterea unei autorizaţii de construire ca neîntemeiat.

Având în vedere că PUZ Sector 2 aprobat prin H.C.G.M.B. nr. 339/13.08.2020 a fost adoptat cu nerespectarea art. 37 lit. a) pct. 2 din Metodologia aprobată prin Ordinul MDRT nr. 2.701/2010 cu privire la informarea şi consultarea publicului cu privire la propunerile de PUZ, respectiv a intervenienţilor __, __ şi __ S.A. în calitate de proprietari direct afectați de reglementările acestui act administrativ şi cu nesocotirea dispoziţiilor art. 71 din OUG 195/2005, aşa cum s-a reţinut în cazul intervenientei __, va admite cererile de intervenţie principale formulate de intervenienţii __, __ şi __ şi va admite în parte cererea de intervenţie principală formulată de intervenientul __.

Referitor la capătul din cererea de intervenţie principală formulată de Fundaţia __ privind suspendarea executării Hotărârii CGMB nr. 339/13.08.2020 privind aprobarea Planului Urbanistic Zonal – Sector 2 Bucureşti până la soluţionarea definitivă a cauzei, tribunalul reţine următoarele:

Potrivit art. 15 din Legea nr. 554/2004 „(1) Suspendarea executării actului administrativ unilateral poate fi solicitată de reclamant, pentru motivele prevăzute la art. 14, şi prin cererea adresată instanţei competente pentru anularea, în tot sau în parte, a actului atacat. În acest caz, instanţa poate dispune suspendarea actului administrativ atacat, până la soluţionarea definitivă a cauzei. Cererea de suspendare se poate formula odată cu acţiunea principală sau printr-o acţiune separată, până la soluţionarea acţiunii în fond.”, iar conform art. 14 din aceeaşi lege „(1) În cazuri bine justificate şi pentru prevenirea unei pagube iminente, după sesizarea, în condiţiile art. 7, a autorităţii publice care a emis actul sau a autorităţii ierarhic superioare, persoana vătămată poate să ceară instanţei competente să dispună suspendarea executării actului administrativ unilateral până la pronunţarea instanţei de fond. În cazul în care persoana vătămată nu introduce acţiunea în anularea actului în termen de 60 de zile, suspendarea încetează de drept şi fără nicio formalitate”.

Se mai reţin prevederile art. 2 alin. (1) lit. ş) şi ţ) din Legea nr. 554/2004 care definesc noţiunile de pagubă iminentă şi cazuri bine justificate: pagubă iminentă – prejudiciul material viitor şi previzibil sau, după caz, perturbarea previzibilă gravă a funcţionării unei autorităţi publice sau a unui serviciu public; cazuri bine justificate – împrejurările legate de starea de fapt şi de drept, care sunt de natură să creeze o îndoială serioasă în privinţa legalităţii actului administrativ.

Din dispoziţiile legale anterior citate, instanţa reţine că, pentru a se dispune suspendarea unui act administrativ şi implicit răsturnarea prezumţiei de legalitate a acestuia, trebuie îndeplinite trei condiţii cumulative: 1) formularea de către intervenienta __ a unei acţiuni având ca obiect anularea actului a cărui suspendare se solicită; 2) existenţa cazului bine justificat; 3) existenţa pagubei iminente.

Tribunalul reţine că prima condiţie este îndeplinită în cauză, intervenienta __ formulând odată cu cererea în anulare a actului administrativ contestat şi cererea de suspendare a aceluiaşi act.

Referitor la condiţia existenţei cazului bine justificat, instanţa reţine că şi această condiţie este îndeplinită dat fiind faptul că HCGMB nr. 339/2020 privind aprobarea PUZ Sector 2 a fost adoptat, printre alte motive de nelegalitate, cu nerespectarea dispoziţiilor legale imperative care reglementează protecţia spaţiilor verzi, încălcarea legislaţiei care protejează apele, fiind nesocotite regulile instituite în scopul gestionării riscurilor de inundaţii, incidente în cazul construcţiilor realizate în perimetrul zonei inundabile a malurilor lacului, precum şi cu nerespectarea condiţiilor impuse de Avizul nr. __/10.07.2019 emis de Administraţia Lacuri, Parcuri şi Agrement Bucureşti cu privire la exproprierea unor suprafeţele de teren, ce în mod eronat au fost trecute în proprietatea persoanelor fizice/juridice, şi care necesita a fi trecute în proprietatea municipalităţii pentru interes public local în vederea protejării drumurilor de halaj pentru întreţinerea lacurilor.

În ceea ce priveşte existenţa pagubei iminente, instanţa reţine că actul administrativ contestat este de natură a influenţa şi vătăma calitatea vieţii locuitorilor din zonă şi dreptul acestora la un mediu sănătos în urma impactului pe care îl vor avea lucrările de construcţii asupra indicatorilor de mediu, respectiv a apelor, solului şi aerului, susceptibil de a produce vătămări sănătăţii locuitorilor din zonă, prejudicii care nu pot fi materializate şi recuperate ulterior, motiv pentru care va dispune suspendarea executării Hotărârii CGMB nr. 339/13.08.2020 privind aprobarea Planului Urbanistic Zonal – Sector 2 Bucureşti până la soluţionarea definitivă a cauzei.

Având în vedere toate considerentele de fapt şi de drept expuse, ţinând cont că PUZ Sector 2 a fost în mod nelegal adoptat pentru motivele cercetate anterior, va admite cererea de intervenţie principală formulată de intervenienta __, va admite cererea conexă din dosarul nr. __/3/2021 şi, în consecinţă, va anula Hotărârea CGMB nr. 339/13.08.2020 privind aprobarea Planului Urbanistic Zonal – Sector 2 Bucureşti.

Față de soluţia de anulare a HCGMB nr. 339/13.08.2020 privind aprobarea Planului Urbanistic Zonal – Sector 2 Bucureşti, va respinge ca neîntemeiate cererile de intervenţie accesorii în favoarea pârâţilor __ , __ şi __ formulate de intervenienţii __, __, __ şi __.

Referitor la cheltuielile de judecată din acţiunea principală, instanţa reţine că intervenienta principală __ a solicitat obligarea pârâţilor la plata cheltuielilor de judecată constând în taxă judiciară de timbru în cuantum de 50 lei (f. 32 vol. XXXVIII) şi onorariu de avocat în sumă de 31.768,86 lei potrivit facturii N2204687/31.05.2022 (f. 78 vol. XLVI) şi a extrasului de cont din data de 21.10.2022 (f. 79 vol. XLVI).

Instanţa va reţine dispozițiile art. 451 alin. 2 C.proc.civ., conform cărora instanţa poate, chiar şi din oficiu, să reducă motivat partea din cheltuielile de judecată reprezentând onorariul avocaţilor, atunci când acesta este vădit disproporţionat în raport cu valoarea sau complexitatea cauzei ori cu activitatea desfăşurată de avocat, ţinând seama şi de circumstanţele cauzei. Măsura luată de instanţă nu va avea niciun efect asupra raporturilor dintre avocat şi clientul său.

În legătură cu onorariul avocaţial solicitat în prezenta cauză de către intervenienta __., instanţa reţine că, deşi cererea de intervenţie principală a fost admisă, faţă de termenele acordate în cauză de la data admiterii în principiu a cererii de intervenţie a __ pentru soluţionarea altor cereri de intervenţie accesorii, ţinând cont de obiectul şi complexitatea cauzei, precum şi de probele administrate în dosar – proba cu înscrisuri, instanţa apreciază că această sumă este disproporţionat de mare, motiv pentru care va reduce onorariul de avocat solicitat de intervenienta __ de la suma de 31.768,86 lei la suma de 12.000 lei, considerând că suma de 12.000 lei este echitabilă în raport de obiectul cererii, circumstanţele şi complexitatea cauzei, motiv pentru care va obliga în solidar pârâţii __, __, __ şi __ să plătească intervenientei __. cheltuieli de judecată în sumă de 12.050 lei reprezentând taxă judiciară de timbru şi onorariu avocat redus.

Referitor la cheltuielile de judecată solicitate de reclamanta din cererea conexă __ în dosarul __/3/2021, respectiv onorariu de avocat şi taxă judiciară de timbru, instanţa reţine că această reclamantă a făcut dovada cheltuielilor de judecată constând în taxă judiciară de timbru în sumă de 50 lei (f. 17 dosar __/3/2021) şi onorariu de avocat în cuantum de 8.953,66 lei potrivit facturii F __ 2021 (f. 74 vol. XLVI) şi a extraselor de cont din data de 17.12.2021 (f. 75 vol. XLVI) şi din data de 28.06.2022 (f. 76 vol. XLVI). În ceea ce priveşte suma de 8.775,24 lei potrivit facturii F __2021 (77 vol. XLVI), tribunalul reţine că reclamanta nu a depus la dosarul cauzei şi dovada plăţii acestei facturi, motiv pentru care, va obliga în solidar pârâţii __ şi __ să plătească reclamantei __ cheltuieli de judecată în sumă de 9.003,66 lei reprezentând taxă judiciară de timbru şi onorariu avocat, respingând în rest cererea acesteia de obligare a pârâţilor __ şi __ la plata cheltuielilor de judecată ca neîntemeiată.

Totodată, va lua act că intervenienţii __, __ S.A. şi __ S.R.L. au solicitat cheltuieli de judecată pe cale separată.

Referitor la cererea de repunere pe rol a cauzei formulată de intervenienta __ la data de 19.05.2023, instanţa reţine, pe de-o parte, dispoziţiile art. 394 alin. (3) Cod procedură civilă, care prevăd că, după închiderea dezbaterilor, părţile nu mai pot depune nici un înscris la dosarul cauzei, sub sancţiunea de a nu fi luat în seamă, iar pe de altă parte, asupra solicitărilor acestei interveniente instanţa s-a pronunţat deja în şedinţa publică din data de 27.04.2023.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE:

În temeiul art. 406 C.pr.civ., ia act de renunţarea la judecata cererii de chemare în judecată conexă din dosarul nr. __/3/2021 având ca obiect anulare act administrativ formulată de reclamantul __, cu domiciliul ales la __ din Bucureşti, __, în contradictoriu cu pârâţii __ şi __ prin __.

Admite excepţia netimbrării cererii de intervenţie principală formulată de __, invocată din oficiu.

Anulează cererea de intervenţie principală formulată de __ cu domiciliul în Bucureşti, __, Sector 2, ca netimbrată.

Admite excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantei __.

Respinge cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta __, cu sediul ales în Bucureşti, Șos. __, sector 1, ca fiind introdusă de o persoană lipsită de calitate procesuală activă.

Respinge excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului __ ca neîntemeiată.

Respinge excepţia lipsei calităţii procesuale active şi excepţia lipsei de interes a intervenientei __ ca neîntemeiate.

Respinge excepţia neîndeplinirii procedurii prealabile a cererilor de intervenţie principale formulate de intervenienţii __ şi Fundaţia __ ca neîntemeiată.

Admite cererile de intervenţie principale formulate de intervenienţii __S.A. şi __ .

Admite în parte cererea de intervenţie principală formulată de intervenientul __.

Respinge capătul din cererea de intervenţie principală formulată de intervenientul __ cu privire la obligarea pârâtului __ la emiterea unei autorizaţii de construire ca neîntemeiat.

Respinge ca neîntemeiate cererile de intervenţie accesorii în favoarea pârâţilor __, __ şi __ formulate de intervenienţii __, cu sediul ales la __ din Bucureşti, __ S.R.L., cu sediul ales la __, __S.A. cu sediul ales la __, şi __ S.R.L. cu sediul ales la __.

Admite cererea conexă din dosarul nr. __/3/2021 privind pe reclamanţii __, toţi reclamanţii cu domiciliul ales __, pe pârâţii __, cu sediul în Bucureşti, __, __, cu sediul în Bucureşti, __, __ cu sediul în Bucureşti, __, și __ BUCUREŞTI cu sediul în Bucureşti, __, sector 2, şi pe intervenient în nume propriu __, cu sediul ales în Bucureşti, __, pe intervenient în nume propriu __, cu domiciliul în Bucureşti, __, pe intervenient în nume propriu __, cu domiciliul ales în __, și pe intervenient în nume propriu __, cu sediul în Bucureşti, __.

Anulează Hotărârea CGMB nr. 339/13.08.2020 privind aprobarea Planului Urbanistic Zonal – Sector 2 Bucureşti.

Suspendă executarea Hotărârii CGMB nr. 339/13.08.2020 privind aprobarea Planului Urbanistic Zonal – Sector 2 Bucureşti până la soluţionarea definitivă a cauzei.

Obligă în solidar pârâţii __, __, __ şi __ să plătească intervenientei __ S.A. cheltuieli de judecată în sumă de 12.050 lei reprezentând taxă judiciară de timbru şi onorariu avocat redus.

Obligă în solidar pârâţii __ şi __ să plătească reclamantei __ S.R.L. cheltuieli de judecată în sumă de 9.003,66 lei reprezentând taxă judiciară de timbru şi onorariu avocat.

Respinge în rest cererea reclamantei __S.R.L. de obligare a pârâţilor __ şi __ la plata cheltuielilor de judecată ca neîntemeiată.

Ia act că intervenienţii __ S.R.L., __ S.A. şi __ S.R.L. au solicitat cheltuieli de judecată pe cale separată.

Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicarea hotărârii, cererea urmând a se depune la Tribunalul Bucureşti – Secţia a II-a Contencios Administrativ şi Fiscal.

Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei astăzi, 07.06.2023, ora 09:00.

În prezent cauza se află spre soluționare pe rolul Curții de Apel București, Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal.

Leave a Reply Cancel Reply

Ultimele Articole

În prezent cauza se află spre soluționare pe rolul Curții de Apel București, Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal.

Leave a Reply Cancel Reply

Ultimele Articole

Tag Cloud