Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului __ – Secţia de contencios administrativ şi fiscal la data de __ şi înregistrată sub nr. __, reclamantul __, în contradictoriu cu pârâtul Inspectoratul Teritorial al Poliţiei de __, a solicitat plata compensaţiei lunare pentru chirie în scopul achitării ratei sau a unei fracţiuni din rata aferentă contractului de vânzare cu plata în rate pentru locuinţă A.N.L. actualizată cu indicele de inflaţie, la care se adaugă dobânda legală aferentă.
În motivare, s-a arătat că reclamantul este funcționar public cu statut special – polițist – care își desfășoară activitatea în prezent în cadrul ITP __ şi că în data de __ a fost mutat în interes de serviciu de la __ la __. Că, la data mutării în interes de serviciu, acesta nu deținea o locuință proprietate personală în __.
S-a arătat că, întrucât anterior mutării nu deținea o locuință proprietate personală în __, acesta a beneficiat de plata compensației pentru chirie cât timp a existat un contract de locațiune, în baza raportului de decontare chirie nr. __.
La data de __ a încheiat contractul de vânzare-cumpărare a locuinței situată în Municipiul ____, autentificat prin încheierea de autentificare nr. __. Obiectul contractului îl reprezintă vânzarea acestei locuințe, plata imobilului fiind realizată în rate lunare, conform graficului de rambursare atașat.
S-a menţionat că locuința achiziționată a fost ocupată de reclamant în baza contractului de închiriere nr. __. Prin urmare, indemnizația pentru chirie a fost plătită către reclamant în legătură cu același imobil.
Conform art. 28 din Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului: “(l) Poliţistul are dreptul la: a) salariu lunar, potrivit legii; h) ajutoare și alte drepturi bănești, ale căror cuantumuri se stabilesc prin lege”.
De asemenea, art. 32 din Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului prevede:
„(l) Poliţistul va fi sprijinit în construirea sau cumpărarea, o singură dată în timpul carierei, a unei locuinţe proprietate personală în localitatea în care își are sediul unitatea de politie la care este încadrat, în condiţiile legii”.
Potrivit art. 31 din Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, cu modificările și completările ulterioare, „(l)Poliţistul numit în prima functie sau mutat în interesul serviciului într-o altă localitate decât cea in care își are domiciliul și care nu deţine locuintă proprietate personală în acea localitate, nici el și nici soţia/soţul acestuia, în situatia în care nu i se poate asigura spatiu de locuit corespunzător, are dreptul la o compensaţie pentru chirie de până la 50 % din salariul de bază.
(1 1)Poliţistul numit în prima funcţie sau mutat în interesul serviciului în localitatea în care își are domiciliul, dar care nu deţine locuintă proprietate personală în acea localitate, nici el și nici soţia/soţul acestuia, în situaţia în care nu i se poate asigura spatiul de locuit corespunzător, poate beneficia de compensatia lunară pentru chirie, prevăzută la alin. (l), în cazuri justificate, pe baza rezultatelor anchetei sociale efectuate de o comisie constituită prin ordin al ministrului administraţiei și internelor, însușite de către conducătorul unităţii din care face parte poliţistul, la solicitarea acestuia.
(1 2)Poliţistul care îndeplinește condiţiile de acordare a compensatiei lunare pentru chirie potrivit alin. (l) și (I I) și care contractează un credit ipotecar/imobiliar destinat achiziţionării unei locuinţe beneficiază de compensația lunară pentru chirie, pe o perioadă ce nu poate depăși durata de derulare a creditului respectiv, pentru plata ratei sau a unei fractiuni din rata aferentă creditului. In această situaţie, compensaţia lunară pentru chirie se acordă în cuantumul prevăzut la alin. (l), dar nu poate depăși rata lunară plătită pentru creditul ipotecar/imobiliar.
(1 3)In situaţia prevăzută la alin. (1 2), compensatia lunară pentru chirie se acordă pentru o singură locuinţă achizitionată pe timpul carierei. Compensaţia lunară pentru chirie nu se poale acorda concomitent pentru situatia prevăzută la alin. (l) și (1 1) și pentru situaţia prevăzută la alin. (1 2), ca: în care politistul optează pentru una dintre aceste situaţii.
(1 4)Pentru persoanele prevăzute la alin. (12), sumele pot fi justificate cu un contract de vânzare-cumpărare cu plata în rate a unei locuinte.
(2)Soţul sau soţia poliţistului mutat/mutată în interesul serviciului în altă localitate, care a fost încadrat/încadrată în muncă și a întrerupt activitatea datorită mutării împreună cu soţul sau soţia, are dreptul la o indemnizaţie lunară de 50% din salariul de bază al poliţistului, până la o nouă angajare sau până la prestarea unei alte activităti aducătoare de venituri, dar nu mai mult de 9 luni.
(4)De indemnizaţia lunară prevăzută la alin. (2) beneficiază și soţul sau soţia care, la data mutării poliţistului, era înscris/înscrisă, în condiţiile legii, ca șomer, dar numai după expirarea termenului de plată a ajutorului de șomaj, stabilit prin lege.
(5)Cuantumul compensatiei prevăzute la alin. (l) și condiţiile de acordare se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, la propunerea ministrului de interne”.
S-a arătat că raportul reclamantului a fost respins de către pârâtă având în vedere că la data solicitării nu este proprietarul niciunui imobil, ci va deveni proprietarul locuinţei achiziţionate la data achitării ultimei rate, respectiv __ și astfel nu poate beneficia de acordarea compensaţiei pentru chirie pentru plata ratei.
Având în vedere că anterior achiziționării apartamentului s-a considerat că reclamantul îndeplinea toate condițiile legale pentru a beneficia de acordarea compensației, este nerezonabil ca ulterior încheierii unui contract de vânzare cu plata prețului în rate și cu rezerva proprietății, a aceluiași apartament ce a fost închiriat, să nu îi fie compensată rata plătită.
Specific locuințelor achiziționate prin A.N.L. este aceea că titularul contractului de vânzare devine proprietar la finalul plății ratei. Prin urmare, existând rezerva proprietății, până la acel moment are în continuare calitatea de chiriaș/detentor precar.
În toate celelalte situații în care o persoană beneficiază de compensația pentru chirie și ulterior își achiziționează prin credit imobiliar o altă locuință, până la achiziția locuinței va beneficia de decontarea compensației pentru chirie, iar ulterior dobândirii va beneficia de decontarea ratei creditului.
Or, în prezenta cauză se face o distincție artificială pentru perioada dintre intrarea în vigoare a contractului de vânzare și plata ultimei rate. Este evident că dacă reclamantul nu este încă proprietar, acesta este detentor precar.
Fiind astfel detentor precar, urmează a beneficia în continuare de compensația pentru chirie, nefiind modificată în niciun fel situația sa juridică prin comparație cu situația juridică din momentul în care era chiriaș. Cu toate acestea, în mod operațional, compensația va fi folosită pentru plata ratei de preț.
Totodată, existând obligația de a îl sprijini pe polițist în achiziționarea unei locuințe conform art. 32 din Legea nr. 360/2002, precum și în lipsa vreunui raționament pentru care se face diferență între perioada la care se încheie un contract de vânzare și data în situația în care nu este acordată compensația în baza art. 31 alin. (l) din Legea nr. 360/2002, aceasta poate fi acordată și în baza art. 31 alin. (1)2.
Prin urmare, este artificială și nejustificată o diferențiere între polițiști în funcție de efectele contractului de vânzare, respectiv ca urmare a existenței rezervei proprietății și a dobândirii dreptului de proprietate la plata ultimei rate.
Potrivit art. 1531 (repararea integrală) din C.civ., creditorul are dreptul la repararea integrală prejudiciului pe care l-a suferit din faptul neexecutării. Prejudiciul cuprinde pierderea efectiv suferită de creditor și beneficiul de care acesta este lipsit.
Art. 1535 din C.civ. (daunele moratorii în cadrul obligațiilor bănești) statuează că în cazul în care o sumă de bani nu este plătită la scadență, creditorul are dreptul la daune moratorii, de la scadență până la momentul plății, în cuantumul convenit de părți sau, în lipsă, în cel prevăzut de lege, fără a trebui să dovedească vreun prejudiciu. In acest caz, debitorul nu are dreptul să facă dovada că prejudiciul suferit de creditor ca urmare a întârzierii ar fi mai mic.
Aceste dispoziții permit un cumul între actualizarea creanței cu rata inflației și dobânda, deoarece actualizarea creanțelor este admisibilă ca urmare a existenței fluctuațiilor monetare ce se produc după expirarea scadenței obligaților de plată, reprezentând o daună efectivă produsă patrimoniului creditorului -„damnum emergens”, iar câștigul nerealizat îl reprezintă dobânda – „lucrum cessans”.
Așadar, despăgubirile civile trebuie să cuprindă atât pierderea efectivă, cât și beneficiul nerealizat, deoarece numai prin această modalitate se asigură respectarea principiului reparării integrale a prejudiciului consacrat de art. 1531 C.civ..
Dobânda legală urmează a se calcula conform O.G. nr. 13 din 24 august 2011 privind dobânda legală remuneratorie și penalizatoare pentru obligații bănești, precum și pentru reglementarea unor măsuri financiar-fiscale în domeniul bancar.
Prin urmare, s-a solicitat admiterea acţiunii acțiunea şi obligarea pârâtului la plata compensației lunare pentru chirie în scopul achitării ratei sau a unei fracțiuni din rata aferentă contractului de vânzare cu plata în rate pentru locuință A.N.L. actualizată cu indicele de inflație, la care se adaugă dobânda legală aferentă.
În drept au fost invocate disp. art. 151, art. 192-194 C.proc.civ. și art. 28 din Legea 62/2011 a dialogului social, art. 31-32 din Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, precum și celelalte dispoziții legale invocate.
În temeiul art. 223 din NCPC s-a solicutat judecarea cauzei în lipsă.
Pârâtul Inspectoratul Teritorial al Poliţiei __a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acţiunii ca fiind neîntemeiată.
În motivare, pârâtul a arătat că reclamantul este funcționar public cu statut special în cadrul Inspectoratului Teritorial al Poliției de __.
S-a arătat de asemenea că, polițistul a fost mutat în interesul serviciului de la __ la __, cu data de __. Cu data de __, polițistul a fost mutat în interesul serviciului la __ și numit la compartimentul __. La data mutării în interesul serviciului, __ polițistul avea domiciliul în __.
Polițistul a beneficiat de compensație lunară pentru chirie, în perioada __, întrucât îndeplinea condițiile de la art. 3 din H.G. nr. 284/2005:
„ (l) Polițistul numit în prima funcție sau mutat în interesul serviciului în localitatea în care își are domiciliul beneficiază de compensație lunară pentru chirie dacă îndeplinește cumulativ următoarele cerinţe: a) poliţistul ori soția/soțul acestuia/acesteia nu deţine locuință proprietate personală în localitatea de domiciliu; b) unitatea de politie în care polițistul este încadrat nu are posibilitatea să îi asigure acestuia și, după caz, membrilor familiei sale spațiu de locuit corespunzător; c) poliţistul ori soţia/soţul acestuia/acesteia nu are atribuită, prin contract de închiriere cu plata subventionată a chiriei, o locuinţă din fondul locativ de stat în localitatea de domiciliu; d) poliţistul ori soţia/soţul acestuia/acesteia prezintă un contract de închiriere a unui spatiu de locuit încheiat în nume propriu sau în numele soţului/soţiei, altul decât cel prevăzut la lit. c); f) în urma efectuării anchetei sociale se constată că polilistul se află într-un caz justificat de a beneficia de compensație pentru chirie. (…)”
Reclamantul ___a beneficiat de compensație lunară pentru chirie la adresa din __, conform Dispoziției Zilnice nr. __ din __.
Conform contractului de vânzare cumpărare cu plata în rate pentru locuință A.N.L., autentificat prin încheierea nr. __ din __, reclamantul a achiziționat cu data de __ locuința situată în __.
Prin raportul personal nr. __ din __, polițistul a informat conducerea Inspectoratului Teritorial al Poliției de __ că și-a achiziționat o locuință potrivit contractului de vânzare cumpărare cu plata în rate pentru locuință A.N.L., autentificat prin încheierea nr. __, în Municipiul __.
Reclamantul __ a încheiat cu Statul __ prin Consiliul Local al Municipiului __ un contract de vânzare cumpărare cu plata în rate, autentificat cu încheierea nr.__, care are ca obiect vânzarea locuinței ANL din imobilul situat în __.
Din cuprinsul contractului, la punctual IV, art. 7 alin. 1 se constată că „transferul de proprietate asupra locuinței se produce după achitarea integrală a valorii de vânzare, cu îndeplinirea formalităților de publicitate cerute de lege”, deci polițistul devine proprietar la data achitării integrale a valorii de vânzare, respective la plata ultimei rate.
Potrivit contractului menționat mai sus, până la achitarea valorii de vânzare, locuința rămâne în administrarea autorităților administrației publice locale ale unităților administrativ -teritoriale, în care acesta este situat, iar în cazul rezilierii contractului în temeiul pct. 7 din contract, titularul contractului este decăzut din dreptul de a solicita restituirea sumelor achitate.
De asemenea, s-a menționat în cuprinsul contractului la pct. II, art.2 alin. 3 faptul că încetarea contractului de închiriere are loc la data intrării în vigoare a contractului de vânzare, respective la data de __.
Potrivit prevederilor art. 31 alin (1A2) din Legea ____ privind statutul polițistului, “(1A2) Polițistul care îndeplinește condiţiile de acordare a compensaţiei lunare pentru chirie potrivit alin. (l) și (1A1) și care contractează un credit ipotecar/imobiliar destinat achizitionării unei locuinte beneficiază de compensatia lunară pentru chirie, pe o perioadă ce nu poate depăși durata de derulare a creditului respectiv, pentru plata ratei sau a unei fracţiuni din rata aferentă creditului. În această situaţie, compensaţia lunară pentru chirie se acordă în cuantumul prevăzut la alin. (l), dar nu poate depăși rata lunară plătită pentru creditul ipotecar/imobiliar.”
Ori, în speța de față, reclamantul nu a contractat nici un credit ipotecar/imobiliar destinat achiziționării unei locuințe, ci doar a cumpărat prin contract de vânzare cumpărare cu plata în rate imobilul unde locuia și pentru care Inspectoratul Teritorial al Poliției de __ îi acorda compensația lunară pentru chirie.
Ori, după definiție, creditul și contractual de credit urmărește obținerea de fonduri pentru achiziția unei locuințe. Scopul dreptului pretins de reclamant și cel prevăzut de Legea ____ este cel de compensare pentru disconfortul creat din inițiativa și în interesul unității angajatoare, prin mutarea în interesul serviciului sau numirea în prima funcție a polițistului, astfel că, în cazul contractării unui credit, ar exista un discomfort creat pentru poliţist și tocmai acesta a fost scopul urmărit de legiuitor, ajutorarea polițistului.
Potrivit prevederilor art. 3 din OUG 99/2006, “Instituţiile de credit, persoane juridice române, se pot constitui și functiona, cu respectarea dispozițiilor generale aplicabile instituțiilor de credit și a cerintelor specifice prevăzute în Partea a II-a a prezentei ordonanţe de urgentă, în una din următoarele categorii: a) bănci; b) organizaţii cooperatiste de credit; c) bănci de economisire și creditare în domeniul locativ; d) bănci de credit ipotecar.”
Mai mult, creditul ipotecar/creditul imobiliar reprezintă un împrumut realizat în vederea cumpărării unei proprietăți (locuințe). Specificul creditului ipotecar este faptul că garanția împrumutului este data de casa în sine, iar pentru creditul imobiliar creditul se poate garanta și cu altă locuință. Neplata ratelor atrage luarea casei de către instituția financiar-bancară.
Este adevărat că art. 31 prevede la alin. (1 A4) “Pentru persoanele prevăzute la alin. (1 A2), sumele pot fi justificate cu un contract de vânzare-cumpărare cu plata în rate a unei locuinţe”, însă s-a apreciat că se referă la polițistul care îndeplinește condiţiile de acordare a compensatiei lunare pentru chirie potrivit alin. (l) și (1 A1) și care contractează un credit ipotecar/imobiliar, ceea ce nu este cazul reclamantului din speța de față.
Dacă legiuitorul ar fi dorit ca angajatorul să suporte ratele la creditele contractate pentru toți polițiștii, indiferent de data încheierii contractului de credit și de modul de dobândire al dreptului de proprietate, ar fi prevăzut acest fapt în mod expres în continutul actului normativ, iar o altă interpretare contrară ar determina o adăugare nepermisă la lege.
Potrivit adresei nr. __/__ a Direcției Generale Financiară, Secretariatul __ al M.A.I. a emis precizări, potrivit cărora polițiștii pot solicita acordarea compensației lunare pentru chirie în vederea plății ratei sau a unei fracțiuni din rata aferentă unui credit ipotecar/imobiliar, trebuie să anexeze raportului de acordare a acestui drept și copii ale contractului de vânzare cumpărare, precum şi contractual de credit ipotecar/ imobiliar destinat achiziţiei unei locuinţe, încheiate în nume propriu sau împreună cu soțul/soţia.
Cu privire la actualizarea eventualelor sume cu indicele de inflatie, la care să se adauge dobânda legală aferentă, s-a solicitat să se constate că acestea sunt neîntemeiate deoarece atâta vreme cât drepturile principale pretinse nu sunt întemeiate, nici drepturile accesorii acestora nu sunt întemeiate, accesoriul urmând soarta principalului.
În doctrină, termenul „dobândă” se regăsește sub forma a cel puțin trei accepțiuni:
1.dobânda cu semnificație de remunerație a capitalului, care este dobânda datorată de debitorul obligației de a da o sumă de bani la un anumit termen, calculată pe perioada anterioară împlinirii termenului scadenței obligației;
2.dobânda cu semnificație de daune interese moratorii, care este dobânda datorată datorate de către debitor în cazul neexecutării unor obligații de a da, care au ca obiect o sumă de bani;
3.dobânda cu semnificația de beneficiu nerealizat, aferent sumei de bani de care a fost lipsit creditorul în perioada cuprinsă între momentul cauzării prejudiciului și momentul rămânerii irevocabile a hotărârii judecătorești de condamnare, în cazul obligațiilor izvorâte din delicte.
S-a arătat că reclamantul a invocat în susținerea capătului de cerere prev. 1531 NCC, și art. 3, alin. (3) din O.G. 13/2011.
In conformitate cu prev. articolului 1.530 Cod. civ., „Creditorul are dreptul la daune-interese pentru repararea prejudiciului pe care debitorul i l-a cauzat și care este consecința directă și necesară a neexecutării fără justificare sau, după caz, culpabile a obligației.
Totodată, conform art. 1.531, alin. (l) și (2), creditorul are dreptul la repararea integrală a prejudiciului pe care l-a suferit din faptul neexecutării; prejudiciul cuprinde pierderea efectiv suferită de creditor și beneficiul de care acesta este lipsit.
Pe de altă parte, în conformitate cu art. 1.533 Cod. civ., „debitorul răspunde numai pentru prejudiciile pe care le-a prevăzut sau pe care putea să le prevadă ca urmare a neexecutării la momentul încheierii contractului, afară de cazul în care neexecutarea este intenționată ori se datorează culpei grave a acestuia. Chiar și în acest din urmă caz, daunele-interese nu cuprind decât ceea ce este consecința directă și necesară a neexecutării obligației.”
Raportat la temeiurile de drept menționate în susținerea acestui capăt de cerere, s-a arătat că reclamantul a invocat o răspundere civilă delictuală a instituției pârâte, raportat la prejudiciul pretins, ori aceasta că nu a putut fi obligată la plata de daune interese constând în actualizarea sumelor solicitate cu rata inflației și, respectiv, dobânda legală, în lipsa stabilirii răspunderii civile delictuale în sarcina instituției pârâte.
Obligația de plată a dobânzilor legale incumbă autorului unei fapte ilicite. Ori, I.T.P. __ nu a săvârșit nici o faptă ilicită, raportat la speța dedusă judecății.
Mai mult, prin Deciziile pronunțate de către ÎCCJ- nr. 4426/01.12.2013 și 2061/13.10.2015, instanța supremă a stabilit că pentru recuperarea prejudiciului suferit, creditorul are dreptul la daune interese constând atât în actualizarea sumei executate cu rata inflației cât și în dobânda legală, fundamentate pe constatarea existenței în cauză a răspunderii civile delictuale a debitorului, fiind îndeplinite cele patru condiții pentru angajarea acesteia, ceea ce s-a apreciat că nu este cazul în speța de față. În aprecierea ÎCCJ, dobânda reprezintă o veritabilă sancţiune aplicată pentru neexecutarea de către debitor a obligației de plată. Ori, I.T.P. __ și-a executat obligațiile legale față de reclamant, prin prisma actelor normative incidente în cauză.
Pe de altă parte, în practică s-a stabilit că potrivit art. 1 și art. 8 din Ordonanța Guvernului nr. 13/2011 privind dobânda legală remuneratorie și penalizatoare pentru obligaţii bănești, precum și pentru reglementarea unor măsuri financiar-fiscale în domeniul bancar părțile sunt libere să stabilească în convenții rata dobânzii pentru întârziere în plata unei obligații bănești, dobânda calculându-se numai asupra cuantumului sumei împrumutate.
Or, în cauza dedusă judecății, între Inspectoratul Teritorial al Poliției de __ și reclamant nu s-au stabilit raporturi juridice de natura dobânzii legale și pe cale de consecință, acesta din urmă nu este îndreptățit la plata dobânzii solicitate, dar nici nu poate fi pusă în întârziere, deoarece, angajarea cheltuielilor din bugetul aprobat M.A.I. se face numai în limita creditelor bugetare aprobate.
Având în vedere motivele de fapt si de drept prezentate, s-a solicitat respingerea acţiunii, ca neîntemeiată.
Pentru justa soluţionare a cauzei s-a administrat proba cu înscrisuri.
Analizând actele şi lucrările dosarului, Tribunalul reţine următoarele:
Reclamantul este funcționar public cu statut special- polițist – care își desfășoară activitatea în prezent în cadrul ITP __.
Acesta a fost mutat în interesul serviciului de la __ la __, cu data de __. Cu data de __, polițistul a fost mutat în interesul serviciului la I.T.P. __ și numit la compartimentul __ în cadrul Serviciului Teritorial al Poliției de __.
În perioada __, a beneficiat de compensație lunară pentru chirie, întrucât îndeplinea condițiile de la art. 3 din H.G. nr. 284/2005.
Ulterior, Conform contractului de vânzare cumpărare cu plata în rate pentru locuință A.N.L., autentificat prin încheierea nr. __ din __, reclamantul a achiziționat cu data de __ locuința situată în __, pe care, anterior, o deţinea în chirie.
Prin raportul personal nr. __ din __, polițistul a informat conducerea Inspectoratului Teritorial al Poliției de __ că și-a achiziționat o locuință potrivit contractului de vânzare cumpărare cu plata în rate pentru locuință A.N.L., autentificat prin încheierea nr. __, în Municipiul __ şi a solicitat compensarea ratei lunare plătită potrivit contractului de vânzare-cumpărare.
Cererea sa a fost respinsă, motivat de faptul că prin contractul de vânzare-cumpărare reclamantul devine proprietar după plata ultimei rate şi, în plus, nu îndeplineşte condiţia contractării unui credit.
Nemulțumit de refuzul de soluționare favorabilă a Raportului său, reclamantul a formulat prezenta acțiune pe care instanța o va admite motivat de următoarele argumente:
Potrivit art. 31 din Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului cu modificările şi completările ulterioare,
„(1) Poliţistul numit în prima funcţie sau mutat în interesul serviciului într-o altă localitate decât cea în care îşi are domiciliul şi care nu deţine locuinţă proprietate personală în acea localitate, nici el şi nici soţia/soţul acestuia, în situaţia în care nu i se poate asigura spaţiu de locuit corespunzător, are dreptul la o compensaţie lunară pentru chirie de până la 50% din salariul lunar, dar nu mai mult decât chiria prevăzută în contractul de închiriere încheiat în condiţiile legii. […]
(1^2) Poliţistul care îndeplineşte condiţiile de acordare a compensaţiei lunare pentru chirie potrivit alin. (1) şi (1^1) şi care contractează un credit ipotecar/imobiliar destinat achiziţionării unei locuinţe beneficiază de compensaţia lunară pentru chirie, pe o perioadă ce nu poate depăşi durata de derulare a creditului respectiv, pentru plata ratei sau a unei fracţiuni din rata aferentă creditului. În această situaţie, compensaţia lunară pentru chirie se acordă în cuantumul prevăzut la alin. (1), dar nu poate depăşi rata lunară plătită pentru creditul ipotecar/imobiliar.
(1^3) În situaţia prevăzută la alin. (1^2), compensaţia lunară pentru chirie se acordă pentru o singură locuinţă achiziţionată pe timpul carierei. Compensaţia lunară pentru chirie nu se poate acorda concomitent pentru situaţia prevăzută la alin. (1) şi (1^1) şi pentru situaţia prevăzută la alin. (1^2), caz în care poliţistul optează pentru una dintre aceste situaţii.
(1^4) Pentru persoanele prevăzute la alin. (1^2), sumele pot fi justificate cu un contract de vânzare-cumpărare cu plata în rate a unei locuinţe”.
Din dispozițiile alin. (1^2) al art. 3 din Legea nr. 360/2002, rezultă că dreptul la compensaţia pentru chirie pentru plata ratei se naşte dacă sunt îndeplinite trei condiţii:
-Poliţistul îndeplineşte condiţiile de acordare a compensaţiei lunare pentru chirie prev. de alin. 1- condiţie îndeplinită în cauză întrucât reclamantul beneficia, anterior încheierii contractului de vânzare cumpărare, de compensarea pentru chirie chiar pentru locuinţa pe care ulterior a cumpărat-o;
-Poliţistul achiziţionează o locuinţă;
-Poliţistul contractează un credit ipotecar/imobiliar pentru a achiziţiona locuinţa.
La alin. (1^4), legiuitorul a lărgit sfera beneficiarilor dreptului prev. la alin. (1^2), arătându-se că sumele pot fi justificate cu un contract de vânzare-cumpărare cu plata în rate a unei locuinţe, ceea ce înseamnă, în interpretarea instanţei, că beneficiază de acest drept şi cei care îndeplinesc următoare condiţii:
– Poliţistul îndeplineşte condiţiile de acordare a compensaţiei lunare pentru chirie prev. de alin. 1;
– Poliţistul achiziţionează o locuinţă;
-Poliţistul încheie un contract de vânzare cumpărare cu plata în rate pentru a achiziţiona locuinţa.
Or, reclamantul îndeplineşte aceste condiţii, având dreptul de a beneficia de compensarea chiriei pentru plata ratei sau a unei fractiuni din rată.
În opinia pârâtei, reclamantul nu se poate prevala de prevederile alin. (1^4), întrucât nu se regăseşte în categoria persoanelor prevăzute la alin. (1^2), pârâta considerând că aceste persoane trebuie să întrunească toate cele trei cerinţe, adică atât pe acelea de a îndeplini condiţiile de acordare a compensației pentru chirie prev. la alin. 1 şi de a achiziţiona o locuinţă, cât şi cea de a contracta un credit imobiliar/ipotecar pentru achiziţia locuinţe.
Această opinie nu poate fi acceptată întrucât nu ţine cont de raţiunea legii. Chiar dacă alin. (1^4) are o redactare defectuoasă, făcând referire la „persoanele prev. la alin. (1^2)” şi la faptul că sumele pot fi justificate cu un contract de vânzare-cumpărare cu plata în rate, nu se poate ignora că un contract de credit imobiliar/ipotecar este alternativ la un contract de vânzare-cumpărare cu plata în rate, ambele contracte răspunzând aceluiaşi scop şi anume de a suporta în rate preţul de cumpărare al unei locuinţe. În cazul contractului de credit, rata se plăteşte la bancă, pentru obținerea unei sume cu care să se achite preţul, iar în cazul contractului de vânzare-cumpărare cu plata în rate, rata se achită însuşi vânzătorului, fiind o modalitate de a îndeplini obligaţia de plată a preţului. Aşadar, nu are nicio logică juridică sau financiară ca o persoană ce contractează un credit ipotecar/imobiliar în vederea achiziţionării unei locuinţe, pentru a primi o sumă globală de la bancă în vederea achitării integrale a preţului să încheie un contract de vânzărare-cumpărare în rate pentru achiziționarea aceleiași locuințe şi să plătească, eventual, (cum se întâmplă în cazul contractului încheiat de reclamant) dobândă şi vânzătorului pentru plata în rate a preţului. În plus, dacă persoana a contractat deja un credit ipotecar/imobiliar, nu ar mai avea nevoie să justifice sumele achitate cu un contract de vânzare-cumpărare cu plata în rate pentru că deja are justificare în contractul de credit.
Așadar prin persoanele prevăzute la alin. (1^2) trebuie să se înţeleagă numai persoanele care îndeplinesc condiţiile pentru acordarea compensaţiei pentru chirie şi care achizitionează o locuinţă.
Aşadar, este evident, în opinia instanţei, că raţiunea legiuitorului a fost aceea de a oferi atât celor ce contractează un credit ipotecar/imobiliar în vederea achiziţionării unei locuinţei, cât şi celor ce cumpără acea locuinţă printr-un contract de vânzare-cumpărare cu plata în rate, să benefecieze de dreptul la compensarea chiriei pentru plata unei rate sau a unei fracţiuni din rată, fie că vorbim de rata de credit sau de rata din însuşi contractul de vânzare-cumpărare.
Un alt motiv pentru care pârâta a respins cererea reclamantului este acela că prin contractul de vânzare-cumpărare se specifică că transferul de proprietate se produce la achitarea integrală a valorii de vânzare, pârâta considerând că reclamantul ar fi avut dreptul la plata compensației numai dacă transferul de proprietate ar fi avut loc la data încheierii contractului. Or, această condiţie nu este prevăzută nicăieri, nici la (1^2), nici la (1^4), important fiind să se achiziţioneze o locuinţă, neprezentând importanță când intervine transferul de proprietate propriu-zis: la momentul încheierii contractului sau la momentul plăţii ultimei rate.
Văzând soluţia dată asupra primului capăt de cerere, instanţa va admite şi cererea accesorie, reţinând că cererea reclamantului trebuia admisă de la momentul formulării sale, în data de __.
Actualizarea cu indicele de inflaţie reprezintă cuantificarea prejudiciului produs reclamantului prin devalorizarea sumelor de bani la care avea dreptul şi pe care nu i-a primit de la pârât, iar dobânda legală reprezintă cuantificarea beneficiului de care a fost lipsit creditorul prin neplata la scadenţă a sumelor de bani la care avea dreptul.
Cu aceste argumente, se va admite cererea de chemare în judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
H O T Ă R Ă Ş T E :
Admite cererea formulată de __ în contradictoriu cu pârâtul Inspectoratul Teritorial al Poliţiei __, cu sediul în Municipiul __.
Obligă pârâtul la plata către reclamant a compensaţiei lunare pentru chirie pentru plată rată aferentă contractului de vânzare-cumpărare cu plata în rate pentru locuinţa ANL autentificat sub nr. __, sume ce se vor actualiza cu indicele de inflaţie, la care se va adăuga dobânda legală de la data de __ şi până la data plăţii efective.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor, prin grefa instanţei, astăzi 19 septembrie 2023.
Sursă speță: www.rejust.ro
Vezi și:
- Jurisprudență relevantă: https://www.deaconu.legal/jurisprudenta/
- Articole juridice: https://www.deaconu.legal/articole-juridice/
- Legislație actualizată: https://www.deaconu.legal/legislatie/