Anularea certificatului de moștenitor: când este posibilă?

•
•
•

Anularea certificatului de moștenitor: când este posibilă?

Certificatul de moștenitor, reglementat de art. 1.132 Cod civil este actul notarial emis în cadrul procedurii succesorale necontencioase. Acesta atestă calitatea de moștenitor și cotele părți din patrimoniul succesoral.

Potrivit articolului 1.333 alin. (1) Cod civil, aceasta face dovada calității de moștenitor și a dreptului de proprietate asupra bunurilor din masa succesorală, în cota stabilită.

Temeiul principal care permite contestarea certificatului de moștenitor în instanță este chiar natura sa juridică.

Fiind un act emis în cadrul unei proceduri necontencioase (notariale), întemeiată pe acordul succesibililor și pe verificările notarului public, acesta nu dobândește autoritate de lucru judecat.

Or, această trăsătură îl diferențiază radical de hotărârea judecătorească de partaj succesoral, care, odată rămasă definitivă, dobândește putere de lucru judecat nemaiputând fi atacată decât prin căile extraordinare de atac prevăzute de lege.

În aceste condiții, orice persoană ale căror drepturi sunt vătămate prin emiterea certificatului poate solicita intervenția instanței de judecată pentru a stabili situația juridică reală. Articolul 1.134 Cod civil: „cei care se consideră vătămați în drepturile lor prin eliberarea certificatului de moștenitor pot cere instanței judecătorești constatarea sau, după caz, declararea nulității acestuia și stabilirea drepturilor lor, conform legii.”

Situațiile în care se poate cere anularea certificatului de moștenitor în instanță:

Acțiunea în anulare se poate fundamenta pe motive de nulitate absolută sau relativă, în funcție de natura normei juridice încălcate.

  1. Omiterea unui moștenitor legal;
  2. Existența unui testament valabil, necunoscut sau ignorat la data emiterii certificatului. Vizează situația în care o persoană, având moștenitori rezarvatari (copiii), încheie un testament autentic prin care lasă întreaga sa avere (legat universal) unei terțe persoane. După deces, copiii, fie necunoscând existeța testamentului, fie ignorând-o, dezbat succesiunea la notar și obțin un certificat de moștenitor care îi confirmă drept unici moștenitori legali. Ulterior, legatarul universal îi acționează în judecată.
    Un aspect deosebit de important în această ipoteză este cel legat de reducțiunea liberalităților. Este absolut necesar ca moștenitorii rezervatari, odată chemați în judecată (având calitatea de pârâți) să invoce pe cale de excepție acest mijloc de apărare. Neinvocarea lui va conduce la pierderea calității de moștenitor, bunurile moștenirii urmând a intra în proprietatea exclusivă a legatarului universal.
  3. Includerea unei persoane fără vocație succesorală. De exemplu, menționarea în certificat a unei rude dintr-o clasă inferioară înlăturată de moștenitorii dintr-o clasă superioară sau chiar a unei persoane străine de moștenire.
  4. Stabilirea eronată a cotelor succesoarle. Această situație este una destul de frecvent întâlnită în practică și se poate materializa în calcularea greșită a cotelor legale cuvenite moștenitorilor sau în încălcarea rezervei succesorale.
  5. Componența eronată a masei succesorale prin includerea unor bunuri care nu aparțineau defunctului sau omiterea unor bunuri din patrimoniul succesoral.

Acestea sunt cazuri de nulitate absolută, fiind sancționată încălcarea unor dispoziții legale impertive, de ordină publică, putând fi invocate oricând.

  1. Vicii de consimțământ. Vizează ipoteza în care acceptarea sau renunțarea la moștenire a fost afectată de eroare, dol sau violență. Potrivit dispozițiilor art. 1.124 Cod civil, „dreptul la acțiunea în anularea acceptării sau renunțării se prescrie în termen de 6 luni, calculat în caz de violență de la încetarea acesteia, iar în celelalte cazuri din momentul în care titularul dreptului la acțiune a cunoscut cauza de nulitate relativă”.
  2. Incapacitatea juridică – vizează situația în care unul dintre succesibili era lipsit de capacitatea de exercițiu sau avea capacitate restrânsă la momentul acceptării, fără îndeplinirea formelor legale de ocrotire.
  3. Renunțarea frauduloasă. Potrivit dispozițiilor art. 1.122 Cod civil, „creditorii succesibilului care a renunțat la moștenire în frauda lor pot cere instanței revocarea renunțării în ceea ce îi privește, însă numai în termen de 3 luni de la data la care au cunoscut renuțarea”. O astfel de acțiune atrage implicit necesitatea anulării certificatului.

Aspecte procedurale

Competența materială aparține judecătoriei, iar competența teritorială este cea a ultimului domiciliu al defunctului.

Sub aspectul calității procesuale active, acțiunea poate fi introdusă de orice persoană care justifică un interes legitim și o vătămare prin emiterea certificatului cum ar fi: moștenitorii omiși, creditorii, diverși terți care dețin drepturi asupra bunurilor moștenirii etc..

În concluzie, certificatul de moștenitor este un mijloc de probă valoros, însă u are forță absolută și poate fi contestat atunci când nu reflectă corect situația succesorală – acțiunea în anulare reprezintă mecanismul juridic prin care pot fi corectate erorile apărute în procedura notarială.

Aspecte jurisprudențiale – extras – Ipotea nr. 2 din cazurile de nulitate absolută enumerate (existența unui testament valabil, necunoscut sau ignorat la data emiterii certificatului de moștenitor):

Hotărârea nr. 3584/2026, pronunțată de Judecătoria Ploiești

sursa: www.rejust.ro

„Instanța, deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei Ploiești la data de 11.03.2022, sub nr. ####/281/2022, reclamanta ####### (fostă ######) ####### a solicitat, în contradictoriu cu pârâții ##### #######, ###### #######, ##### ###### și ##### #########-########: 1. să se constate validitatea testamentului olograf încheiat în favoarea reclamantei la data de 03.02.2018 de către defunctul ##### ##########, decedat la data de 17.12.2021, cu ultimul domiciliu în #### ########; 2. să se dispună anularea certificatului de moștenitor legal eliberat de pe urma defunctului ##### ########## în favoarea pârâților. 3. să se dezbată succesiunea de pe urma defunctului ##### ########## și, pe cale de consecință, să se constate: a) calitatea de moștenitor testamentar a reclamantei, respectiv de moștenitori legali a pârâților; b) că masa succesorală este compusă din imobilul situat în Ploiești; 4. să se dispună notarea litigiului în cartea funciară; 5. să se dispună obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată.

Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Potrivit certificatului de deces depus la dosar (fila 13), numitul ##### ########## a decedat la data de ######, având ultimul domiciliu în Ploiești, #### #######. De pe urma defunctului au rămas următorii moștenitori legali: – pârâtul ##### #######, în calitate de fiu; – pârâții ###### #######, ##### ###### și ##### #########-########, în calitate de nepoți de fiu predecedat, ##### ########## (fiul). La data decesului, defunctul deținea următoarele bunuri: 1. apartamentul nr. ##### din #### ##, scara A, ### #, situat în #### ########, str. #, #### #######, compus din două camere și dependințe, cu o suprafață utilă de 49,88 mp, precum și cota indiviză de 2,63% din suprafața de folosință ###### # ##########, împreună cu terenul aferent în suprafață de 13,28 mp, dobândit prin Contractul de vânzare-cumpărare nr. #2, Certificatul de moștenitor nr. #, Actul de lichidare a regimului comunității legale aut. sub nr. 1#și Actul de partaj voluntar aut. sub nr. #17. 2. dreptul de concesiune asupra locului de înhumare situat în #i, în suprafață de 2,25 x 2,50mp, clasa III stânga, rândul 4, nr. 13+14, pe care se află o cruce din mozaic cu marmură, dobândit prin Actul nr. 131/2013 eliberat de S.C. S.G.U. ######## S.R.L., Certificatul de moștenitor nr. 1#17, Actul de lichidare a regimului comunității legale aut. sub nr. #. Actul de partaj voluntar aut. sub nr. #7. Prin testamentul olograf întocmit la data de 03.02.2018, defunctul a dispus ca bunurile de mai sus să revină reclamantei ####### (fostă ######) #######. Prin Sentința civilă nr. #### din # pronunțată de Judecătoria Ploiești în dosarul nr. #####/281/2022, definitivă, s-a constatat validitatea testamentului olograf de mai sus, fiind respinse cererile pârâților de constatare a nulității absolute a acestuia.

(…) Totodată, instanța reține că prin testamentul olograf din data de 03.02.2018, defunctul a instituit în favoarea reclamantei ####### (fostă ######) ####### un legat universal asupra întregii sale averi. Prin Sentința civilă nr. #### din 28.03.2025, definitivă, s-a constatat validitatea acestui testament, hotărâre care se bucură de autoritate de lucru judecat în sensul art. 430 Cod de procedură civilă, astfel încât instanța este ținută de dezlegările date cu privire la valabilitatea acestuia. În aceste condiții, instanța reține că instituirea legatarului universal produce, potrivit art. 1074 Cod civil, efectul dezmoștenirii indirecte a moștenitorilor legali, aceștia fiind înlăturați de la succesiune în măsura întinderii liberalității testamentare. De asemenea, potrivit art. 1086 și urm. Cod civil, moștenitorii rezervatari au dreptul la rezerva succesorală, însă înlăturarea lor de la moștenire operează în mod deplin în măsura în care nu este formulată acțiune în reducțiunea liberalităților excesive. Instanța reține că pârâții, deși au calitatea de moștenitori rezervatari, nu au formulat cerere de reducțiune a liberalităților testamentare, în condițiile legii. #### de aceste considerente, instanța va constata că succesiunea defunctului ##### ########## s-a deschis la data de 17.12.2021 și este compusă din bunurile anterior individualizate. De asemenea, instanța va constata că aceasta se transmite în întregime reclamantei ####### (fostă ######) #######, în calitate de legatar universal.

Pentru aceste motive,
În numele legii,
HOTĂRĂȘTE:

Admite cererea de chemare în judecată, formulată de reclamanta ####### #######, domiciliată în Ploieşti, #### ########## ### ##, ### # #, ### #, ### #, ### ##, judeţ #######, în contradictoriu cu pârâții ##### #######, CNP #############, domiciliat în ###########, ##### ### ###, ### #, ### ##, judeţ ######, ###### ####### #######, CNP #############, domiciliată în #######, #### ####### ### #, ### #, ### #, ### #, ### ##, judeţ ###, ##### ##########-######, CNP #############, domiciliat în #######, str. ####, ##### ###, ##### ######### ########, CNP #############, domiciliat în #######, #### #### ##### ### ###, ### ##, ### #, ### #, ### ##, judeţ ###, astfel cum a fost formulată și modificată. ######## că moștenirea defunctului ##### ########## s-a deschis la data de 1#####, fiind compusă din: 1. apartamentul nr. #### ##, scara A, ### #, situat în #### ########, str, #### #######, alcătuit din două camere și dependințe, cu suprafața utilă de 49,88 mp, împreună cu cota indiviză de 2,63% din părțile comune și terenul aferent în suprafață de 13,28 mp; 2. dreptul de concesiune asupra locului de înhumare situat în Cimitirul###, clasa ####ga, rândul ####în suprafață de 2,25 x 2,50 m. ######## că reclamanta este unicul moștenitor al defunctului, în calitate de legatar universal.”

Vezi și:

Leave a Reply

Ultimele Articole